Nud împotriva homofobiei

Imaginea a doi bărbați ținându-se de mână pe străzile Bucureștiului, Varșoviei sau Budapestei atrage cu siguranță cel puțin câteva priviri dezaprobatoare. Pentru că viața unui homosexual, în unele țări europene, nu este tocmai ușoară. Afișarea în public necesită chiar o bună doză de curaj. Cel mai recent Eurobarometru pe subiectul discriminării în Europa arată că peste jumătate din populația României (54%) nu ar acorda drepturi egale persoanelor LGBT. În Polonia, același lucru cred 52% din populație, în Ungaria 44 procente din populație, iar în Bulgaria 36%.

Ura și teama izvorăsc din lipsă de cunoaștere, din ignoranță, crede fotograful și activistul LGBT, Tiberiu Căpudean. Noul său proiect, ”NAKED”, a fost creat pentru a oferi mai multă vizibilitate comunității LGBT. Artistul a realizat peste 200 de fotografii alb-negru nud cu bărbați homosexuali și bisexuali din diverse țări ale lumii. Bărbați de diferite vârste, aparținând celor mai diferite straturi sociale, de diferite profesii: de la medici și biochimiști, la vânzători, avocați, croitori și studenți. ”Am vrut să dau un chip celor pe care comunitatea românilor îi urăște fără să-i cunoască măcar. Am mai vrut să distrug niște stereotipuri. Am vrut să arăt că diversitatea este ceva normal - și mă refer aici atât la orientarea sexuală, cât și la diversitatea corpurilor, a vârstelor, a raselor”, a declarat Căpudean pentru DW.

Proiectul are, însă, și o latură narativă. Pentru că fiecare dintre bărbații fotografiați are o poveste de spus. O poveste personală despre discriminare, atac sau abuz. Întâmplări trăite nu numai în Europa de Est, ci în toată lumea. Incidente care, pentru agresori, au însemnat câteva secunde de acces de ură, dar care, în sufletul victimelor, au lăsat urme adânci. Și, deși în UE drepturile LGBT sunt apărate prin lege, homosexualii, bisexualii, lesbienele sau persoanele transgender sunt discriminate peste tot în Europa. O realitate, pentru care există cel puțin 200 de dovezi. În fotografiile lui Căpudean. 

Mai greu să povestească decât să pozeze nud

”Nu e curios că multora le-a fost mai greu să-și spună povestea decât să se dezbrace”, spune artistul. Nevoia de a fi văzuți ca oricare alți bărbați i-a determinat pe atât de mulți să se arate nud în fața aparatului foto. Partea interesantă este că fotograful nu a fost nevoit să-și caute subiecții. A postat proiectul pe mediile sociale, după care a fost contactat de sute de oameni, dornici să-și spună povestea.

Unul dintre ei este D., actor, dansator și regizor în București, care povestește cum a fost atacat verbal, din senin, într-un supermarket. ”Mergeam la film, așa că am cumpărat două sticle de apă, niște snacks și o ciocolată. Stăteam la coadă, așteptând să plătim. Dintr-o dată, în spatele meu, aud: ‘Gay! Gay!’. (…) Aș fi putut să-i spun multe. Dar am hotărât să-mi păstrez calmul, pentru că astfel de reacții duc deseori la violență”, se confesează bărbatul.

Componenta religioasă în unele țări central- și est-europene joacă un rol relativ important în răspândirea homofobiei. În România, Coaliția pentru Familie, o grupare sprijinită puternic de Biserica Ortodoxă, a strâns trei milioane de semnături cu scopul de a schimba definiția familiei în Constituție. Codul Civil al României interzice uniunile civile și căsătoriile între persoane de același sex. Dar în prezent, în articolul 48, alineatul 1, Constituția prevede că familia ”se întemeiază pe căsătoria liber-consimțită între soți”, lăsând, așadar, loc liber interpretărilor. Scopul Coaliției pentru Familie este revizuirea acestui articol și definirea familiei ca o uniunea între ”un bărbat și o femeie”.

“Există drepturi pentru persoanele LGBT, inclusiv în Constituția României, întrucât Constituția asigură drepturi civile, politice și sociale pentru toți cetățenii, fără discriminare pe criteriul orientării sexuale”, explică fotograful. ”Problema este, însă, că aceste drepturi constituționale nu sunt toate aplicate explicit și în cazul persoanelor LGBT”. Mai precis, pentru că acestea nu sunt tratate în condiții de egalitate, familiile lor nefiind protejate prin parteneriat civil.

În ultimii ani, și în Polonia și Ungaria, Biserica Catolică și politicienii conservator-naționaliști au pus presiune pe drepturile LGBT. Constituția Poloniei interzice, de asemenea, atât uniunile civile, cât și căsătoriile între persoane de același sex. În Ungaria, căsătoriile sunt interzise, parteneriatul civil fiind legal din 2009.

Atitudini intolerante peste tot

Dar atitudinile intolerante față de minoritățile sexuale nu se opresc la granițele statelor mai tinere ale UE. Așa cum spune și Căpudean, ”mentalitatea se schimbă mult mai greu decât legislația”.

Miguel, un jucător de rugby spaniol, care trăiește la Bruxelles și s-a oferit să facă parte din proiect, confirmă faptul că deși ”lucrurile arată bine pe hârtie, discriminare e peste tot”. ”Am auzit de atacuri recente asupra câtorva persoane gay, pe străzile din Madrid, unde ai crede că societatea e mai deschisă. De asemenea, am prieteni în Belgia care au fost respinși de către familiile lor, pentru că sunt homosexuali”, povestește Miguel pentru DW.

Acest lucru i s-a întâmplat lui Sepp, un german care a intrerupt contactul cu tatăl său timp de opt ani, după ce i-a povestit acestuia despre orientarea sa sexuală. ”Când i-am spus, a început să țipe. Și mai rău a fost că țipa și îmi spunea că eu, ca fiul lui, voi putea veni în casă, dar niciodată nu mă va primi împreună cu partenerul meu. Am plâns. Nu puteam să respir. Dar apoi m-am gândit că nu poate fi un lucru rău să iubești un om de același sex”, spune Sepp. Tatăl i-a acceptat opțiunea, în final, și cei doi s-au reconciliat.

Întâmplarea respectivă a avut loc în Germania, stat secular, în care drepturile LGBT sunt puternic ancorate în constituție. De altfel, Germania a legalizat căsătoriile între persoane de aclelași sex în 2017. Uniunile civile sunt legale în Germania din anul 2006.

“Am vrut să-i arăt vulnerabili”

În retorica privind minoritățile sexuale (sau alte minorități), se folosesc deseori cuvinte ca ”tolerare” sau ”acceptanță”, termeni care implică din start ideea de fracționare între persoanele LGBT și heterosexuali. ”Urăsc ideea de a fi tolerat sau acceptat”, spune Tiberiu Căpudean. ”E ca și cum aș fi făcut ceva rău. Și nu cred că e ceva greșit în relația liber-consimțită dintre doi adulți care se iubesc. Aș vrea doar să fiu lăsat să trăiesc alături de un alt bărbat, fără să dau explicații cuiva. Exact așa cum trăiesc prietenii mei heterosexuali”.

Nuditatea, pentru Căpudean, nu înseamnă pornografie sau erotism. Ideea lui a fost de a-i arăta pe acești bărbați vulnerabili. Vulnerabili, așa cum sunt ei în lumea reală, în care încă există homofobie. ”Faptul că bărbații din fotografiile mele sunt dezbrăcați este lucrul cel mai puțin important. Scopul meu a fost să arăt că diversitatea e ceva normal, fie că vorbim despre orientarea sexuală, forma corpului, vârstă sau rasă”.

Fotografiile alb-negru vor fi expuse în acest an în galerii din Madrid, Bruxelles și București. Două sute de bărbați și un fotograf iau atitudine în fața ignoranței, printr-un impresionant eseu vizual, încercând să minimizeze falia dintre imaginea, pe care o parte din societate încă o are despre persoanele LGBT, și realitatea acestora din urmă.

Și poate, într-un viitor oarecare, doi bărbați ținându-se de mână pe străzile Bucureștiului, Varșoviei sau Budapestei vor înceta să fie o imagine exotică.   

Autoare: Lavinia Pitu