Nouă încercare de interzicere a NPD

Partidul de extremă dreaptă NPD (Partidul Naţional Democrat al Germaniei) nu scapă nicio ocazie pentru a protesta împotriva prezenţei străinilor în ţară, împotriva imigraţiei şi pentru a populariza idei de dreapta.

Aşa la Berlin-Hellersdorf, unde au protestat împotriva cazării unor solicitanţi de azil. La fel în timpul campaniei electorale, când au împărţit prezervative "străinilor şi unor germani atent selectaţi". În internet şi la manifestări publice fac agitaţie continuu împotriva democraţiei parlamentare.

În ochii reprezentanţilor landurilor federale, cazurile enumerate mai sus constituie o dovadă clară că NPD este un partid anticonstituţional. Şi încearcă pentru a doua oară să scoată în afara legii această formaţiune, care are reprezentanţi în două parlamente regionale, din totalul de 16. Începând de marţi, 3.12, cererea aferentă va fi discutată pentru ultima dată în cadrul reuniunii miniştrilor regionali de Interne, urmând să fie depusă în aceeaşi zi pe masa Curţii Constituţionale. De această dată, spun, optimişti, reprezentanţii landurilor federale, demersul va avea succes.

Ministrul federal de Interne, creştin-democratul Hans-Peter Friedrich, nu împărtăşeşte acelaşi optimism. Potrivit săptămânalului Der Spiegel, el ar fi spus: "de această dată, landurile vor pierde, bine mersi, de unele singure". Cert este că nici guvernul federal şi nici Bundestagul nu s-au alăturat demersului de scoatere în afara legii a NPD.

Nici Claudia Luzar, profesor de politologie în cadrul Şcolii Superioare Dortmund, care a citit cele 244 de pagini ale cererii de scoatere în afara legii, nu crede că demersul va avea succes. "În cerere nu sunt elemente noi. De aceea nu cred că va avea urmări".

A doua tentativă

O încercare similară a eşuat deja cu un deceniu în urmă. În 2003, guvernul social-ecologist, condus de cancelarul laburist Gerhard Schroeder, a încercat şi el să interzică NPD. Curtea Constituţională nu a apucat însă nici măcar să se pronunţe pe fond, fiindcă a constatat că depoziţiile incriminatoare provin în principal din partea unor informatori ai serviciului de contrainformaţii, infiltraţi în interiorul formaţiunii. Procedura a fost, în consecinţă, abandonată.

În 2003, problema a fost aşadar că oameni de încredere ai poliţiei şi serviciului intern de informaţii fuseseră infiltraţi până în structura de conducere a formaţiunii. Acele persoane primeau bani din partea statului în schimbul informaţiilor culese din interiorul partidului. Aceleaşi persoane exercitau şi influenţă în luarea deciziilor, deci nu puteau fi martori imparţiali ai acuzării.

Între timp, din cercuri de securitate se afirmă că astfel de informatori nu se mai află în eşalonul de conducere al NPD. Iar datele cuprinse în cererea de scoatere în afara legii nu au fost obţinute cu ajutorul informatorilor serviciilor secrete. Cel puţin aşa susţin miniştrii de Interne ai landurilor federale.

Dacă procedura de scoatere în afara legii va eşua şi de această dată, urmările vor fi catastrofale fiindcă NPD s-a întărit considerabil imediat după eşecul din 2003. Astăzi primejdia este şi mai mare decât cu un deceniu în urmă, deoarece criza economică ridică pe val în toată Europa formaţiunile de dreapta. În plus, interdicţia i-ar determina pe funcţionarii NPD să activeze conspirativ, făcând şi mai dificil un control din partea statului. Dacă însă demersul va reuşi, unicul rezultat benefic ar fi, în opinia unor observatori, desfiinţarea subvenţiilor de la buget, de care NPD beneficiază în baza legii finanţării partidelor politice.