Nouă orientare a atacurilor cibernetice?

Greu de crezut că ne mai impresionează încă atacurile hackerilor. Am auzit deja despre toate genurile de incidente de acest fel, unul mai incredibil ca altul. În urmă cu câteva săptămâni, lanțul hotelier american Marriott, prezent peste tot în lume, a anunțat că de la o firmă din concern au fost furate datele a peste 500 de milioane de clienți, inclusiv informațiile lor bancare. Un incident de dimensiune gigantică.

Dar se poate și mai rău: cel mai amplu furt de date a fost făcut public în 2013, când au fost afectați peste un miliard de utilizatori ai Yahoo. Iar Germania nu a scăpat nici ea desigur de astfel de atacuri.

În urmă cu câțiva ani s-a aflat că serviciul secret american NSA a spionat ani în șir telefonul mobil al cancelarei Angela Merkel. Apoi am aflat de un atac al hackerilor ruși asupra Bundestagului, incident în urma căruia au trebuit schimbate inclusiv dotările hardware ale deputaților germani. Două cazuri foarte grave deci, așa că de ce indignarea stârnită de cel mai recent atac? Ne temem cumva că democrația noastră este în pericol?

Cazul în sine

Despre ce a fost vorba acum: în decembrie, au fost publicate pe un link pe un cont de Twitter, între timp dezafectat, datele politicienilor germani și ale altor persoane publice. Totul a fost construit ca un caldendar de Advent, în care în fiecare zi se deschidea publicului o nouă ușiță cu date private ale celor afectați.

Este vorba de actori faimoși în Germania, ca Till Schweiger, de politicieni de cel mai înalt nivel, ca președintele federal Frank-Walter Steinmeier, cancelara Angela Merkel (CDU), șefa CDU Annegret Kramp-Karrenbauer sau cea a SPD Andrea Nahles. În jur de 1000 de persoane au căzut victime acestui furt de date.

Ce este special la acest atac

Ceea ce este special la acest atac este nu atât faptul că este vorba de celebrități, ci mai ales modul în care au fost aceste persoane vizate – au fost furate informații din afara sferei lor profesionale. "În mod normal, la alte incidente de spionaj cibernetic similare care au avut loc în Germania erau vizate date despre funcționarea guvernului federal sau a Bundestagului, nu a fost vorba de date private", explică pentru DW Sven Herpig, lider de proiect pentru politica internațională de securitate la Fundația Neue Verantwortung (Noua Responsabilitate), care se ocupă cu technologia și digitalizarea în politică și societate.

La acest furt cel mai recent nu sunt afectate doar adrese de e-mail și numere de mobil, ci și date de cont private, protocoale de chat cu familia și fotografiile personale. În principiu, de data aceasta nu a fost atacată funcția unei persoane, ci persoana în sine, inclusiv sfera sa privată.

Gândurile sunt libere - cel puțin obișnuiau să fie

Atacul cibernetic a avut deci ca țintă gândurile și exprimările private ale acestor persoane publice, care sunt de regulă foarte atente cu informațiile pe care le transmit opiniei publice. Vizate au fost acele date care ar trebui să rămână secrete, private, nerostite. Ce ar fi să pună cineva mâna pe jurnale personale pe care nu ar trebui de fapt să le vadă nimeni?

Iată cum a reacționat pe Instagram la acest atac tânăra deputată ecologistă Luise Amtsberg, o persoană care știe cu ce se mănâncă rețelele de socializare. Ea a scris: "Sunteți de cea mai joasă speță, demni de milă și niște lași! Sigur că ne loviți într-un punct sensibil atunci când vă uitați în dormitoarele și sufrageriile noastre, în jurnalele și în conturile noastre!"

Miezul problemei este descris tot de ea foarte clar: "Pentru că nu e deloc treaba voastră ce gândim noi în privat sau ce scriem!" Despre asta este vorba. De aceea acest furt de date este special. De aceea se agită atât de mult oamenii. Hackerii au atacat în premieră cea mai intimă sferă a acestor persoane publice. Să fie aceasta noua orientare a hackerilor și a spionajului cibernetic? Nu este exclus.

De la furt de date la furt de democrație?

Dar mai este ceva notabil, ceva care a generat critici serioase: faptul că autoritățile de securitate au fost informate atât de târziu despre incident. Unii dintre cei afectați au aflat abia din presa de vineri, iar Oficiul Federal de Criminalistică abia în noaptea de joi spre vineri, deși Oficiul Federal de Securitate IT (BSI) știa deja din decembrie de aceste furturi de date. BSI a considerat însă că este vorba de cazuri individuale și nu a informat mai departe celelalte autorități. Lucru pentru care specialiștii cu securitatea datelor sunt criticați acum aspru. Pe bună dreptate?

Deloc, crede Sven Herpig, care a lucrat la BSI până în urmă cu doi ani: "Mandatul acestei autorități nu este defel protejarea datelor private ale politicienilor. De aceea nu aș vorbi despre un eșec al autorităților." Mai mult, partidele politice germane ar fi ele însele responsabile cu securitatea conturilor lor și nu au dorit nici anterior să implice în acest domeniu autoritățile IT. Persoanele publice ar trebui să-și securizeze mult mai bine conturile private.

Specialistul citat nu crede că democrația este periclitată de ultimul atac cibernetic. Ar fi fost mai mult un foc de avertisment, un indiciu că trebuie făcut mai mult pentru securitatea IT. Acest caz nu s-ar compara cu atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale americane din 2016. Atunci, hackeri ruși de la serviciile secrete militare ar fi intrat pe serverele Partidului Democrat de unde au furat documente și e-mailuri pe care le-au publicat pentru a-i face rău candidatei democrate Hillary Clinton.

"Sigur că nu se compară situațiile. Incidentul american a fost mult mai grav pentru democrația SUA", susține Herpig, "decât dezvăluirile de la noi din Germania." Deci am scăpat și de data aceasta? Democrația este în siguranță? Probabil. Dar următorul atac al hackerilor va veni cu siguranță.