Noua iubire germano-franceză

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a vorbit de un "pas istoric", iar pe această linie a mers și noul președinte al Franței. Doar cancelara germană, cunoscută pentru reținerea ei, s-a referit la o "calitate nouă a cooperării". Marele pas european înainte a fost înregistrat în ceea ce privește politica comună de apărare, temă blocată ani în șir de britanici, care are acum undă verde după alegerile prezidențiale din Franța. "Lucrăm cot la cot cu Germania", a spus Emmanuel Macron pe acest subiect iar Angela Merkel a adăugat că "cooperarea germano-franceză aduce rezultate bune". 

Ce este un "PESCO"?

Formula europeană înseamnă "cooperare continuă consolidată" și le permite statelor membre să coopereze mai strâns în anumite domenii fără a fi nevoie de acordul sau participarea tuturor țărilor membre. Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker s-a exprimat poetic, numind această clauză "prințesa adormită a Tratatului de la Lisabona (…), care acum s-a trezit". Atmosfera relaxată de la acest summit fără conflicte a părut să dea aripi și rezultatelor: după doar câteva ore, se discutaseră toate temele importante, lucru care nu mai reușise de ani de zile.

În trei luni, conceptul politicii comune de apărare ar trebui să fie finalizat, finanțat și gata de a fi aplicat. Din noua strategie fac parte inclusiv unități de luptă comune europene și un fond pentru Apărare la Comisia Europeană, din care vor fi plătite cheltuielile cu cercetarea, de exemplu dezvoltarea de drone.

Polonia a luat deja cuvântul și vrea să participe la apărarea comună, după temerile generate de președintele american Donald Trump: "Polonia este gata să se alăture acestui proiect", a declarat premiera Beata Szydlo. În trecut, Varșovia a făcut mereu referire la NATO iar în problemele de apărare s-a orientat mereu înspre Washington.

Planificata prelungire a sancțiunilor impuse Rusiei a fost deja aprobată: UE a conchis că a Rusia nu respectă satisfăcător prevederile acordului de la Minsk. Președintele francez Emmanuel Macron vrea să continue cu Angela Merkel și proiectul germano-francez privind elaborarea unei politici externe comune. La fel de neproblematică a fost și adoptarea unei luări de poziție în favoarea acordului climatic de la Paris. Dorința lui Donald Trump de a porni noi negocieri climatice a fost respinsă. Simultan, cancelara germană a prezentat și ordinea de zi a summitului G20 care va avea loc în iulie la Hamburg. Ea vizează ca partenerii europeni ai Germaniei să fie implicați mai ales în domeniul comerț la discuțiile din orașul din nordul Germaniei.

Este vorba de viitorul UE-27, nu de Brexit

Cancelara germană a arătat de la bun început că mult mai important decât Brexit i se pare viitorul celor 27 de state membre care rămân în Uniune. Premiera britanică a avut abia la cina comună ocazia de a-i informa pe colegii ei despre intențiile Londrei privind Brexit, mai ales despre "oferta generoasă" privind drepturile viitoare ale cetățenilor comunitari care trăiesc în Marea Britanie. "Niciun cetățean comunitar nu va fi expulzat din Marea Britanie după Brexit", s-ar fi spus în tabăra guvernamentală britanică. În principiu, această garanție ar fi valabilă doar pentru cetățenii comunitari care trăiesc deja de cinci ani în Regatul Unit. Totuși, li se va permite și celorlalți ca, în termen de doi ani, să obțină un permis de ședere pe termen lung și să ajungă astfel la cei cinci ani amintiți. Nu se știe deocamdată dacă oferta cuprinde și membrii familiilor cetățenilor comunitari și cine ar face parte din familia acceptată. Nu s-a stabilit încă cine ar urma să se pronunțe asupra problemelor de ordin juridic: Londra refuză să accepte implicarea Curții Europene de Justiție și se bazează doar pe tribunalele britanice. Dacă se va decide astfel, atunci va fi valabilă și reciproca, pentru cetățenii britanici din UE.

"Un început bun, dar rămân multe întrebări"

Nu se știe dacă această ofertă a Londrei va servi drept prim succes la negocierile de Brexit, aflate abia la început. Cancelara Merkel a declarat: "A fost un început bun, dar rămân multe întrebări deschise, privind partea financiară, privind Irlanda; avem încă multe de făcut până în octombrie." Aceasta este data provizorie până la care ar trebui finalizată prima rundă de negocieri de Brexit, pentru a se ajunge la aspectul central: cum va arăta viitoarea relație dintre Marea Britanie și UE?

S-a evitat un conflict privind orașele care ar urma să găzduiască cele două agenții ale UE aflate în prezent la Londra. S-a decis o licitație pe mai multe nivele, la care vor participa toate orașele înscrise în cursă: de la Barcelona, la Viena, la Milano. Germania va intra în cursă cu Frankfurt și Bonn. Este vorba de o autoritate a medicamentelor și de una de control a sectorului bancar. Decizia va fi luată în noiembrie.

Relațiile cu Europa de Est, în criză

"UE nu este un supermarket, ci o comunitate de valori", a atras atenția Emmanuel Macron încă dinaintea summitului. El s-a referit astfel critic la refuzul Poloniei, Cehiei și Ungariei de a prelua refugiații care le revin conform înțelegerilor europene.

Iar Angela Merkel i s-a alăturat: "Aceasta nu este o zi a amenințărilor, dar suntem o comunitate de valori. Trebuie să vorbim și atunci când nu suntem de acord cu cele ce se întâmplă." Premierul ungar Viktor Orban a luat personal aceste declarații și a ripostat în direcția lui Macron: "Debutul său nu a fost prea încurajator, vom vedea mai departe ce face, îl vom cunoaște mai bine." Iar un purtător de cuvânt al guvernului polonez a adăugat că, doar pentru că țările membre primesc bani de la Bruxelles, nu înseamnă că trebuie să fie și de acord cu tot ce se decide acolo. O părere neîmpărtășită de Germania și Franța.

Tema migrație este dezbătută vineri, în a doua zi de summit. Nu se așteaptă progrese pe acest subiect. Schimburile acuțite de opinii arată cât de tensionată este relația dintre țările membre din est și restul Uniunii. Pentru Angela Merkel, situația a devenit mai ușoară datorită sprijinului primit de la Emmanuel Macron: când ambele țări vin cu poziții comune, criticile celorlalți nu se mai răsfrâng doar asupra Germaniei, în deja obișnuitele polemici anti-germane.