Noua dezbatere despre aderarea la NATO din Finlanda

O întrebare care se tot pune în Finlanda de când există NATO: ar trebui țara nordică neutră, cu o graniță cu Rusia întinsă pe 1340 de kilometri, să adere la Alianța Nord-Atlantică? Până acum, răspunsul majorității celor 5,5 milioane de finlandezi a fost mereu "ei" - NU; Moscova a ajutat mereu cu diverse indicii, sugerând că lucrurile mai bine rămân așa cum sunt.

Noul ambasador rus la Helsinki, Pavel Kuznețov, s-a exprimat similar în primul său interviu de la preluarea postului, în urmă cu câteva sătpămâni. În discuția purtată cu ziarul "Ilta-Sanomat", el s-a plâns de impresia că unele țări "s-ar teme de Rusia". Pe de altă parte, el a explicat: "Toată lumea știe că suntem nevoiți să reacționăm corespunzător atunci când infrastructura militară a NATO se apropie de granițele noastre."

Dar aceste avertismente rusești nu înseamnă că politicienii finlandezi nu au nimic de zis pe tema NATO. Eurodeputatul finlandez Nils Thorvalds crede că țara sa ar trebui să lase în urmă vremurile în care Rusia putea influența politica de apărare a Finlandei. Thorvald candidează în ianuarie 2018 la președinția Finlandei și se folosește de campania sa electorală pentru a aduce subiectul NATO pe ordinea politică de zi. El crede că intrarea în Alianță ar îmbunătăți capacitatea de apărare a țării.

Susținătorii săi spun că Finlanda participă deja din 1994 în programul NATO Parteneriat pentru Pace, destinat țărilor nemembre, și că și-ar fi sporit de atunci regulat contribuția la NATO. În plus, până în 2020, termen până la care țările din NATO s-au angajat să investească 2% din PIB în cheltuielile de apărare, Finlanda va depăși acest prag, prin investiții masive în marina și aviația militară.

Intrarea în NATO ca 'provocare'

Experimentatul jurnalist Thorvalds, care a trăit la Moscova, Washington și acum la Bruxelles, spune că reținerile finlandezilor față de aderarea la NATO sunt total de înțeles, pentru că de fiecare dată când cineva s-a pronunțat pentru intrarea în Alianță, "am primit mereu câte un bilet de la Moscova în care ni se transmitea 'Nu aveți voie să întreprindeți nimic'". Interviul cu ambasadorul Kuznețov ar fi arătat că Rusia continuă această abordare. Dar Thorvalds crede că dezbaterea privind NATO în Finlanda trebuie să iasă în final din parametrii în care ea se purta în timpul Războiului Rece. "Trebuie să stăm mai mult pe propriile noastre picioare", a declarat el în dialog cu DW.

Dar majoritatea finlandezilor îl contrazice. În ultimul sondaj de opinie, 21% din finlandezi s-au pronunțat pentru aderarea la NATO, 51% împotrivă iar 28 de procente au invocat neutralitatea: nu ar avea nicio părere pe acest subiect.

Jarmo Makela, redactor de politică externă pentru mulți ani la cel mai mare ziar finlandez "Helsingin Sanomat", explică mentalitatea conaționalilor săi: "O majoritate clară din generația mea și din rândul celor mai în vârstă este de părere că Rusia nu ne va ataca dacă nu o provocăm", a spus Makela pentru DW. "O cerere de aderare la NATO ar fi o mare provocare iar Rusia face totul pentru a răspândi această impresie."

Makela mai crede că finlandezii nici nu cred cu adevărat în conceptul de apărare colectivă, reprezentat de NATO. Articolul 5 din Tratatul NATO spune că un atac asupra unei țări membre constituie un atac împotriva întregii Alianțe și că statul atacat va primi imediat susținerea aliaților. Makela spune însă că se pot întâmpla prea multe "lucruri urâte" până când NATO ar aplica apărarea colectivă. El crede însă că dacă Rusia și-ar spori amenințările la adresa Finlandei, atunci finlandezii ar lua în calcul mai mult o aderare la NATO.

Președintele, simbol al neutralității

În urmă cu un an, Sauli Niinisto a devenit primul președinte finlandez care a vizitat cartierul general al NATO din Bruxelles. El a fost criticat pentru că nu s-a exprimat clar cu privire la aderarea la NATO, dacă o susține sau nu, deși este clar că el sprijină actualul statut de neutralitate. Într-un interviu, el a precizat că țara sa ar trebui să se concentreze pe sporirea capacităților proprii de apărare și pe cele ale UE. Apoi el a încercat să relativizeze amenințările Rusiei la adresa Finlandei: "Dacă s-ar ajunge la un război în Marea Baltică [între NATO și Rusia], atunci ar fi automat al treilea război mondial", crede Niinisto. "Și nu se va ajunge la așa ceva. Toți știu că un astfel de scenariu ar fi apocalipsa." Mai bine ar fi ca Finlanda să devină o țară extrem de greu de invadat.

Helena Partanen, de la Ministerul finlandez al Apărării, este de părere că majoritatea concetățenilor ei se opune aderării la NATO pentru că actualul sistem de apărare ar funcționa suficient de bine. Dar pentru Finlanda ar fi important să stea la aceeași masăp cu NATO, prin participarea la misiuni de genul celor din Afganistan și Kosovo.

Pe de altă parte, Thorvalds este convins că Finlanda ar trebui să fie membru deplin al NATO. Cel puțin tema ar trebui dezbătută intens. Greu de crezut că poziția sa îl va ajuta prea mult la alegerile prezidențiale. Adeptul neutralității Niinisto conduce clar în sondajele de opinie. 

Autoare: Teri Schultz/os