Notre Dame după incendiu: se redeschide catedrala din Paris

Notre Dame nu este o biserică oarecare. Este cumva altarul național în Franța. De aceea, probabil, președintele Emmanuel Macron s-a adresat națiunii șocate, imediat după noaptea incendiului din 15-16 aprilie 2019, și a promis renovarea și reconstrucția, în doar cinci ani, ”mai frumoasă decât înainte”, a Bisericii Episcopale Gotice grav avariate.

O mulțime de bani s-au scurs în ”proiectul național”. Obstacolele birocratice erau practic inexistente. Așa că s-a întâmplat ca lucrările planificate în regim de stat major militar să se încadreze în termen. Cel puțin oficial.

Redeschiderea oficială a Notre Dame se va face cu un triplu fast, politic, liturgic și cultural, și va începe cu o ceremonie programată pentru astăzi, sâmbătă, 7 decembrie 2024, la 19, ora Parisului (20 la București). Pentru a respecta separația dintre stat și biserică, Macron va ține un discurs în piața din fața catedralei, în prezența a numeroși lideri străini invitați ai Președinției. La urma urmei, catedrala aparține statului francez.

Ușile catedralei vor fi deschise la ora 19.40 de către arhiepiscopul Parisului, monseniorul Laurent Ulrich, și de președintele Republicii. În interior va avea loc o altă festivitate, de inaugurare a orgii, iar seara se va încheia cu un recital.

A doua zi, monseniorul Ulrich urmează să celebreze o primă liturghie solemnă, la care va fi sfințit și noul altar. Pentru arhiepiscopul numit în 2022 de Papă, acest sfârșit de săptămână înseamnă de fapt cea dintâi intrare ceremonială în catedrala Parisului.

Biserică veche într-o nouă splendoare

Oricine a vizitat Notre Dame înaintea incendiului va fi uimit: de pe pereți au dispărut funinginea și murdăria veche de secole. Prin geamurile acum curățate trece mult mai multă lumină. Aceasta înseamnă un plus de strălucire pentru culorile proaspete și foițele de aur ale tablourilor murale.

Cine ar fi crezut că biserica de la malurile Senei, construită între 1163 și 1345, va redeveni ”șantierul secolului”? Cele 2300 de statui și 8000 de țevi de orgă au fost și ele proaspăt lustruite. Au  fost instalate 1500 de scaune noi, nu fără a-și primi mai întâi binecuvântarea. Au fost mutați o mie de metri cubi de piatră, două mii de tone de schele au fost întâi ridicate și apoi din nou demontate. Aproape 250 de companii și ateliere au fost implicate în restaurare.

Până în prezent, costurile au fost estimate la 700 de milioane de euro. O campanie de donații fără precedent a atras în jur de 840 de milioane de euro. Banii rămași încă vor fi folosiți pentru restaurarea absidei și a contraforturilor. Lucrările vor începe după festivitățile de redeschidere din acest sfârșit de săptămână și vor mai dura trei ani.

”Miracolul de la Notre Dame”

Acum cinci ani, telespectatori din întreaga lume putea vedea în direct cum pompierii au luptat, timp de patru ore, până au reușit să stabilizeze incendiul. Amploarea distrugerii nu a fost atât de mare pe cât s-a crezut inițial. Turnul frelșă s-a prăbușit și odată cu el trei zone boltite. Era o gaură în cor. Dar Madona gotică a rămas nevătămată, chiar dacă turla ascuțită de lângă ea s-a surpat.

La acea vreme, arhitecta Barbara Schock-Werner, expertă germană în catedrale, a vorbit despre ”miracolul de la Notre Dame”, într-un interviu pentru DW. ”Pericolul ca întreaga biserică să se prăbușească a fost mare”, își amintește acum Schock-Werner, ”ar fi fost de ajuns o furtună și pagubele ar fi fost imense”. Din fericire nu s-a întâmplat așa.

Plumbul a fost cel care a generat un efect mult mai devastator: unele panouri au căzut de pe acoperișul de plumb al catedralei, altele s-au topit. Praful de plumb toxic s-a răspândit în toată bolta și a acoperit totul. Lucrările de construcție au fost astfel mult îngreunate. ”Au fost provocări destul de mari”, remarcă acum Schock-Werner.

Este clădirea încă prea umedă?

Fostă coordonatoare a lucrărilor de întreținere a Domului din Köln, Schock-Werner s-a ocupat, împreună cu responsabilul guvernamental federal pentru colaborarea culturală franco-germană din epocă, Armin Laschet, de coordonarea sprijinului german. Patru ferestre din feroneria gotică superioară au fost aduse la Köln pentru a li se îndepărta praful de plumb și a fi apoi reparate. Ciocanele clopotelor au fost furnizate de o afacere de familie din Anzenkirchen, din Bavaria.

Restaurarea rapidă a catedralei Notre Dame impune mult respect, mărturisește experta germană. Însă presiunea timpului și a banilor au și un dezavantaj: ”Clădirea este de fapt încă prea umedă”, avertizează arhitecta specializată în catedrale, ”sperăm că nămolul (tencuiala izolatoare - n.red.) va rezista pe pereții interiori". Lemnul proaspăt de stejar folosit pentru structura acoperișului ar fi avut probabil nevoie de mai mult timp pentru uscare. "În mod normal, lași stejarul până se usucă și abia apoi îl folosești. Dar asta, desigur, s-a datorat presiunii timpului. Putem doar spera că lucrurile vor merge bine."

”Un succes francez”

Încă nu este clar cum intenționează Parisul să facă față unei posibile invazii de vizitatori la Notre Dame. Ministrul francez al Culturii, Rachida Dati, vrea să perceapă taxe de intrare, pe care Biserica Catolică le respinge. Orașul Paris ia în considerare transformarea parcării subterane din fața catedralei într-un centru pentru vizitatori.

Potrivit Palatului Elysée, președintele Macron, care are de făcut față unor obstacole politice dificile, pe plan intern, vede reușita de la Notre Dame drept un ”succes francez”. Catedrala strălucește într-o nouă splendoare - și mulți dintre cei aproximativ 3000 de invitați vor să se bucure de ea în weekendul redeschiderii.

Sunt așteptați 50 de șefi de stat și diverse celebrități. Președintele federal Frank-Walter Steinmeier călătorește la Paris, la fel și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În ultimul moment și-a anunțat prezența, prin intermediul propriei rețele de socializare, Truth Social, și președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump. Macron a făcut ”o treabă grozavă” cu restaurarea, a transmis viitorul șef al Casei Albe.

Parisul ar putea să semene cu o fortăreață în timpul ceremoniei de deschidere: aproximativ 6000 de forțe de securitate sunt consemnați pentru a asigura securitatea în capitala Franței.