Nord Stream 2: Franța este împotriva Germaniei

Potrivit cotidianului german "Süddeutsche Zeitung", guvernul francez s-ar pregăti să anuleze susținerea sa anterioară pentru proiectul energetic Nord Stream 2, prin care ar urma ca gazul rusesc să ajungă direct în Germania, prin Marea Baltică. Potrivit ziarului bavarez, sursele apropiate executivului de la Paris invocă "probleme strategice" în relația tensionată cu Moscova. În UE are loc vineri un vot prin care se va decide soarta controversatului proiect iar Franța va vota se pare împotriva acestuia, susține "Süddeutsche Zeitung".

"Nu vrem să consolidăm dependența energetică de Rusia și să mai și dăunăm intereselor unor țări membre ale UE precum Polonia și Slovacia", ar fi mesajul transmis de la Paris. Guvernul francez nu a confirmat deocamdată oficial informațiile și nici de la executivul de la Berlin nu a parvenit vreo luare de poziție. 

Până acum, Germania a putut conta pe sprijinul Franței în acest proiect energetic controversat care îi deranjează pe mulți. Dar dacă Franța își schimbă poziția, atunci oponenții Nord Stream 2 din UE vor avea un cuvânt mai greu de spus. La vot este supusă vineri o revizuire a așa-numitei directive pentru gaz a Uniunii. Potrivit "Süddeutsche Zeitung", Comisia Europeană ar dori prin această modificare ca regulile stricte privind conductele de gaz din interiorul blocului comunitar să se aplice de acum înainte și pentru conductele din afara UE. Rezultatul ar fi o delimitare fermă a producerii gazelor și a livrării acestora. La Nord Stream 2, gigantul rus Gazprom controlează ambele aspecte: atât producția, cât și livrarea. 

Ambasadorii americani din Europa se opun Nord Stream

Administrația Trump face presiuni tot mai mari împotriva proiectului ruso-german. Ambasadorii Americii la Berlin, Copenhaga și Bruxelles au semnat împreună o luare de poziție comună la Deutsche Welle: "Nord Stream 2 va spori sensibilitatea Europei la  presiunile Rusiei în materie de energie", au scris ambasadorii Richard Grenell, Carla Sands și Gordon Sondland.

Țările baltice și Polonia consideră Nord Stream 2 un pericol pentru securitatea lor națională. Tensiunile generate de acest proiect sunt vechi de mai mulți ani și par să se acutizeze mereu. Criticii spun că această conductă ar fi o armă în mâna Rusiei, adepții prroiectului susțin dimpotrivă că acesta ar asigura aprovizionarea cu energie a Europei.

La sfârșitul lui ianuarie s-a spus că dezvoltarea Nord Stream 2 decurge conform planului. Cel puțin dacă ne luăm după concernul rus Gazprom: "Peste 20% din conductă este gata", a declarat Elena Burmistrova, șefa exporturilor la Gazprom, la o conferință la Viena. Conducta de 1200 de kilometri este construită în prezent în regia concernului rus. Ea ar urma să transporte din 2020 gaz rusesc prin Marea Baltică în Germania și de acolo mai departe în vestul Europei.

Fost cancelar german la Rosneft

La finanțarea proiectului participă concernul german BASF, prin firma sa Wintershall, compania Uniper, din cadrul grupului E.ON, precum și concernul austriac OMV și alte firme energetice europene. Costurile totale s-ar ridica la 10 miliarde de dolari. Fostul cancelar german Gerhard Schröder (SPD) este șef al consiliului de supraveghere al Nord Stream și al concernului rus majoritar de stat Rosneft.

Inițial, cel mai dur s-au opus proiectului Ucraina și Polonia. Proiectul ar "ucide Ucraina", a declarat recent ministrul polonez de Externe Jacek Czaputowicz. Polonia este de părere că absența tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina face această țară și mai susceptibilă unor agresiuni suplimentare din partea Rusiei. Varșovia consideră că Nord Stream 2 este și o dovadă "a lipsei de loialitate a Germaniei față de vecinul ei de la est și a relației speciale dintre Berlin și Moscova", spune Kay-Olaf Lang de la Fundația Știință și Politică.

Ministrul de Externe ucrainean Pavlo Klimkin a declarat recent la Davos: "Tranzitul de gaz este în Rusia o chestiune politică. Nu este vorba aici nici de calcule, nici de interese economice." Iar președinta Lituaniei Dalia Grybauskaite s-a exprimat și ea cât se poate de clar la Davos: "Rusia a folosit mereu energia ca instrument politic de sporire a influenței sale și ca mijloc de presiune."

Critici din interese de afaceri?

Guvernul german a ignorat mult timp aceste critici. Mai ales cele venite din partea SUA ar fi considerte ca fiind provocate de interesele comerciale ale americanilor, care ar dori să își vândă ei gazul lichefiat în Germania. Deja fac astfel de afaceri cu Polonia. În 2016, Polonia a inaugurat un mare terminal de gaz lichefiat la Swinemünde, direct la frontiera germano-poloneză.

Nord Stream 2 este demult o problemă pentru Uniunea Europeană. La Bruxelles, interesele diferite se ciocnesc mereu unele de celelalte. Comisia are sarcina grea de a soluționa problema. Comisarul pentru Energie Miguel Arias Canete a declarat deja în 2016 că Nord Stream nu ar fi în interesul întregului bloc comunitar. 60 de europarlamentari au trimis recent o scrisoare comună la Berlin, solicitând renunțarea la proiect. Comisia Europeană nu încearcă să submineze pe față proiectul, ci ar vrea să-l transforme într-unul european, pentru a-l putea supune strictelor reglementări comunitare.

Pentru această decizie este nevoie de aprobarea Parlamentului European și a Consiliului European. Polonia și țările baltice sunt de partea Comisiei, care mai contează și pe Marea Britanie, Danemarca, Slovacia, Irlanda, Suedia, Italia, Luxemburg și Croația. Pe de altă parte, Germania, Austria și Olanda sunt țările care doresc continuarea Nord Stream 2 în forma sa actuală.

Se pare că decisivă ar fi poziția Franței. Furnizorul de energie francez Engie este de asemenea parte din Nord Stream 2. Întrebarea este: care este interesul adevărat al Franței? Porturile de descărcare a gazului lichefiat din SUA se află pe coasta franceză a Atlanticului și ar putea genera afaceri mai bogate pentru Paris. De ce să mai facă petrolierele ocolul mare spre Polonia sau spre un port de pe coasta germană care încă nici măcar nu este construit?  

os/rs DW/dpa, afp, rtr