Noi tensiuni sino-nipone în Extremul Orient

Dedicat sufletelor celor două milioane şi jumătate de japonezi ucişi în cel de-al doilea război mondial, controversatul sanctuar şintoist, un tipic lăcaş de cult tradiţional, politeist, al fostei religii de stat nipone, inflamează frecvent spiritele în regiune.

Fiindcă între cei onoraţi la Yasukuni sunt şi 14 criminali de război aflaţi în rândul trupelor care au ocupat şi pustiit zone întinse ale Chinei şi Coreii.

Or, la un an de la accesul său la putere, premierul Shinzo Abe, un conservator cu pronunţate convingeri naţionaliste, a repetat gestul din 2006 al predecesorului său, Iuniciro Koizumi, efectuând o vizită lăcaşului de cult şintoist din centrul capitalei nipone.

Japonia s-a mulţumit, după cel de-al doilea război mondial, să adopte o atitudine pacifistă, fără să-şi asume însă critic şi să-şi depăşească spiritual trecutul hegemonic şi militarist.

La ieşirea din sanctuar, Abe a declarat, ce-i drept, că e hotărât ca, pe viitor, „nimeni să nu mai sufere de pe urma unui nou război”. Dar gestul său, condamnat viguros la Beijing şi Seul şi deplâns în termeni net mai moderaţi de diplomaţii americani, este, din unghi chinez şi coreean, extrem de problematic.

El exacerbează naţionalismul în regiune şi sporeşte şi temerile nutrite la Washington de perspectiva unei escaladări incontrolabile a încordărilor, intensificate recent, la cote fără precedent, de agresiva politică externă a Chinei comuniste.

În răspăr faţă de cutumele bunei convieţuiri şi faţă de principiile dreptului internaţional, autorităţile chineze hotărâseră în noiembrie, unilateral, să-şi extindă controlul aerian asupra insulelor Senkaku, aflate sub jurisdicţie niponă. Beijingul revendică insulele, între altele din pricina resurselor abundente din zonă.

Demersul chinez, însoţit de trimiterea către insulele aflate în litigiu a unicului portavion al Beijingului, provocase o febrilă activitate diplomatică a SUA.

Cu lansarea de apeluri şi vizite ale şefului Departamentului de Stat la Tokio, Beijing şi Seul, Washingtonul încercase să contribuie la aplanarea unei sensibil crescute angoase în rândul ţărilor din vecinătatea Chinei. În reacţie la decizia regimului de la Beijing, Japonia hotărâse în decembrie să-şi sporească bugetul militar cu 5 la sută, o creştere masivă, deşi net mai redusă decât anuala amplificare a cheltuielilor militare chineze.