UE vrea să reducă importurile de cărbune din Rusia

Potrivit vicepreședintelui Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, care s-a pronunțat după reuniunea miniștrilor de finanțe din UE de la Luxemburg, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei va conține "și măsuri în sectorul energetic, mai ales în legătură cu cărbunele". Un proiect în acest sens a fost deja prezentat spre aprobare celor 27 de state membre.

Ministrul german de finanțe Christian Lindner (FDP) a declarat că "în cazul cărbunelui și țițeiului (...) înlocuirea (importurilor rusești, n.red.) ar putea reuși mai repede". Germania ar fi pregătită pentru o abordare în etape: "Trebuie să facem diferența între gaz, între materii prime, între țiței și cărbune", a subliniat el. Nu s-au dat detalii privind când anume ar putea fi oprite importurile de cărbune din Rusia, se lucrează încă la o decizie în acest sens.

Rusia este și la cărbune principalul furnizor al Germaniei: în 2020, 45% din cărbunii și produsele pe bază de cărbune din Republica Federală au provenit din Federația Rusă. În 2021, această cantitate a sporit la 57%, potrivit oficiului federal de statistică. Germania poate însă înlocui mai ușor cărbunele din Rusia decât importurile de gaz rusesc - de acestea din urmă ar fi nevoie în continuare până în 2024, conform Ministerului Economiei de la Berlin.

Liderii Comisiei Europene vor să viziteze Kievul

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat o vizită în capitala ucraineană Kiev. Ea va fi însoțită de șeful diplomației comunitare Josep Borrell și se va întâlni acolo "săptămâna aceasta" cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit purtătorului de cuvânt al doamnei von der Leyen, Eric Mamer. Întâlnirea va avea loc înaintea conferinței donatorilor de sâmbătă de la Varșovia, unde se vor strânge bani pentru ajutorarea refugiaților de război din Ucraina.

O vizită la Kiev ar plănui și cancelarul austriac Karl Nehammer. Vineri s-a aflat acolo președinta Parlamentului European Roberta Metsola, pentru a da asigurări cu privire la sprijinul UE la reconstrucția Ucrainei după încetarea agresiunii ruse. Zelenski i-a mulțumit doamnei Metsola pentru vizita ei "eroică" la Kiev. Metsola a fost prima șefă a unei instituții europene care s-a aflat la Kiev de la începutul războiului în 24 februarie. La jumătatea lui martie s-au aflat acolo premierii din Polonia, Cehia și Slovenia, tot pentru a demonstra solidaritate cu Ucraina.

SUA îl califică pe Putin "criminal de război"

SUA ar strânge în aceste săptămâni dovezi pentru a-l aduce pe președintele rus Vladimir Putin în fața unei instanțe sub acuzația de crime de război. Dovezile ar proveni de la serviciile secrete americane și ale țărilor prietene, din observațiile ucrainenilor martori oculari, de la instituții internaționale precum ONU și din interviuri realizate de presa din lumea întreagă, după cum a arătat consilierul de securitate națională Jake Sullivan.

Anterior, președintele american Joe Biden l-a numit pe Putin criminal de război. "Ați văzut ce s-a întâmplat la Bucha, el este un criminal de război", a spus Biden la Casa Albă în fața jurnaliștilor.

SUA și Marea Britanie cer de asemenea excluderea Rusiei din consiliul pentru drepturile omului al ONU. "Nu putem permite ca un stat care subminează toate principiile pentru care ne angajăm să fie în continuare membru al consiliului pentru drepturile omului", a explicat pe Twitter ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield. "Imaginile de la Bucha și distrugerile din toată Ucraina ne obligă acum să trecem la fapte." Apartenența Moscovei la consiliu ar fi "o farsă".

La Bucha au fost omorâți cel puțin 300 de civili, la Borodianka și în alte orașe numărul celor uciși ar putea fi și mai mare, a anunțat președintele Zelenski într-un mesaj video. Președintele ucrainean a invitat jurnaliști din toată lumea să vină să vadă cu ochii lor distrugerile din Ucraina. Procuratura generală ucraineană ar fi înregistrat deja peste 7000 de relatări privind crime de război comise de soldații ruși în regiunea capitalei Kiev.

Rusia neagă că ar fi comis ororile de război care i se impută

Ambasadorul rus la ONU Vasili Nebensia a descris însă drept "înscenări" crimele comise împotriva civililor din Bucha. Ar fi vorba de o "provocare detestabilă a regimului de la Kiev", a declarat Nebensia la o conferință de presă la New York. Armata rusă, a spus el, nu ar fi comis ororile de care este acuzată împotriva civililor din Ucraina. Rusia ar avea dovezi în acest sens care ar urma să fie prezentate cât de repede Consiliului de Securitate al ONU.

Între timp, atacurile rusești asupra orașului Mikolaiv din sudul Ucrainei s-ar fi soldat cu moartea a numeroși civili. Guvernatorul Vitali Kim a relatat despre 11 persoane decedate și 62 rănite.

Mariupol, oraș asediat de săptămâni de armata rusă, ar fi cu totul distrus, potrivit primarului. "Vestea tristă este că 90% din infrastructura orașului a fost distrusă, 40% nu mai poate fi reconstruită", a spus Vadim Boicenko. În orașul-port de la Marea Azov s-ar afla blocate în continuare aproximativ 130.000 de persoane. Înainte de război, acolo locuiau în jur de 500.000 de oameni. Majoritatea atacurilor ar fi venit "de pe mare", unde se află navele rusești.

Rusia a cerut din nou forțelor ucrainene din Mariupol să depună armele. Batalioanele armatei ucrainene și luptătorii străini ar urma să se poată retrage spre Kiev pe un coridor creat în acest scop, a anunțat un general rus de la Ministerul Apărării de la Moscova. "Tuturor celor care depun armele li se garantează viața", a spus acesta.

os/das (ap, afp, rtr)