Noi forme ale terorii

După Paris şi Bruxelles, pentru mulţi europeni, pericolul atentatelor este mai real şi mai aproape ca niciodată. Cel puţin ca percepţie, întrucât dacă facem o incursiune în istoria terorismului în Europa constatăm că acesta a atins cu mult timp în urmă tristul său apogeu. Conform cercetătorilor de la Universitatea Maryland, în 1979 europenii s-au confruntat cu nu mai puţin de 800 de atentate.

Între anii '70 şi '90 erau comise, de regulă, câteva sute de atacuri anual, cu un număr ridicat de victime - peste 150 pe an. În Europa zilelor noastre, atacurile asupra publicaţiei Charlie Hebdo şi seria de atentate din 13 noiembrie de la Paris au transformat anul 2015 într-unul deosebit de sumbru. În total au fost înregistrate 147 de victime - pentru europeni, un număr neobişnuit de mare în ultimul deceniu.

Vechiul şi noul terorism

Scurtă retrospectivă: în anii '70 şi '80 grupări teroriste precum IRA în Irlanda, ETA în Spania, "Brigăzile Roşii" în Italia, Fracţiunea Armata Roşie, RAF, în Germania sau alte celule teroriste din afara Europei provocau masiv guvernele ţărilor de pe bătrânul continent. Aproape fiecare ţară avea propriul său terorism cu structuri de stat", aminteşte directorul Institutului pentru Prevenirea Crizelor din oraşul german Essen, Rolf Tophoven.

Deosebirile între vechile şi noile atentate sunt evidente. Acum câteva decenii atacurile erau motivate politic. "Organizaţiile teroriste se concentrau pe anumite ţări. Nu erau fenomene transfrontaliere", spune Tophoven. În ziua de azi, grupările de genul Al-Qaida sau Statul Islamic provoacă rău din raţiuni religioase. "Avem de-a face cu un terorism motivat religios. Aceste abuzuri în numele islamului urmăresc să şocheze după fiecare atac", adaugă Rolf Tophoven.

Alte grupări, alte ţinte

"Teroriştii vor mulţi spectatori, nu mulţi morţi" (1985). Citatul îi aparţine cercetătorului american în domeniu, Brian Jenkins. Atacurile precum cel din gara centrală Bologna, soldat cu 85 de morţi, sau tragedia aviatică de la Lockerbie, în care, în urma detonării unui avion american, au pierit 270 de oameni nu se încadrează în această imagine. Cu decenii în urmă, în vizorul teroriştilor se aflau politicieni sau industriaşi.

Acum modul de acţiune s-a schimbat radical: "În prezent se bombardează şi se trage cu arma. Body-Count a devenit filozofia terorismului de tip nou. Se urmăreşte uciderea şi rănirea cât mai multor oameni", este de părere Tophoven. De asemenea şi negocierile cu autorităţile ţin de domeniul trecutului.

Atacuri extrem de brutale

Conform Universităţii Maryland, numărul atentatelor a scăzut din 1979 încoace. Lucrul acesta nu înseamnă, însă, şi că s-au înregistrat mai puţini morţi. De exemplu, atentatele de la Madrid, din 2004, au provocat decesul a 191 de persoane. Făptaşii erau terorişti islamişti. Au urmat loviturile de la metroul londonez în urma cărora au pierit 56 de oameni, iar peste 700 au suferit, parţial, răni grave.

După zece ani de pauză terorismul a revenit în Europa. În opinia multora, mai puternic ca înainte: "În anii '70-'80 nu exista libertatea digitală de acum. Terorismul pătrunde mult mai adânc în conştiinţă şi ne marchează psihic prin intermediul reţelelor de socializare", susţine Tophoven. Mai mult, acum câteva decenii, teroriştii îşi alegeau victimele. Nu mai este cazul după anul 2000, când oricine poate deveni victimă. "Din nefericire, expresia la locul şi timpul nepotrivit şi-a recăpătat însemnătatea", adaugă expertul în terorism.

Chiar dacă şi pe vremuri existau atentate, Tophoven nu crede că spaima de acum a europenilor este exagerată: "Recentele atentate demonstrează că Europa este tot mai vizată." Europenii sunt, totuşi, mai cruţaţi comparativ cu locuitorii altor puncte de pe glob. Comparativ cu tendinţa înregistrată în Europa, între 2001 şi 2014, numărul atentatelor teroriste a crescut la nivel mondial. În ultimii 14 ani, din totalul atacurilor comise în lume, doar 0,3% au avut loc în Europa - menţionează cercetătorii Universităţii Maryland.