Negocieri politice dificile în Lituania

După alegerile de ieri, în Lituania un lucru este clar: majoritatea populaţiei doreşte prelungirea duratei de funcţionare a centralei nucleare de la Ignalina. Cel puţin asta relevă rezultatul referendumului efectuat pe această temă.

Relaţiile ţării cu Uniunea Europeană au fost nu o dată influenţate de discuţiile privitoare la funcţionarea celui de-al doilea reactor nuclear de la Ignalina, ce-ar urma să fie oprit până în 2009.

De altfel, aceasta este şi una din condiţiile puse de Uniune Lituaniei în procesul de aderare. Centrala de la Ignalina, construită în anii '80, este de acelaşi tip ca cea de la Cernobîl din Ucraina, care a suferit în 1986 cel mai grav accident nuclear din istorie.

Lituanienii sunt însă convinşi că centrala lor este sigură, după ce a fost supusă unui proces de modernizare în anii '90. Scopul referendumului era de a exercita presiuni asupra Uniunii Europene, în sensul păstrării în funcţiune a centralei.

Diplomaţii europeni au precizat însă că referendumul nu are nici o şansă de a determina UE să se răzgândească în privinţa închiderii centralei. Dar cine va negocia cu Uniunea Europeană de acum încolo?

Răspunsul la această întrebare continuă să întârzie. Rezultatul alegerilor permite avansarea unui set larg de scenarii politice. Negocierile nu vor fi nicidecum uşoare, de vreme ce nici unul dintre partide nu poate emite pretenţii de majoritate absolută.

Conservatorii reprezintă cea mai puternică forţă politică din ţară. Aceştia sunt urmaţi de partidul fostului prim ministru lituanian, Roland Paksas, care, deşi nu mai are dreptul de a mai candida la o funcţie oficială, se bucură de o popularitate foarte mare. Sondajele efectuate înainte de alegeri s-au confirmat: Social-democraţii actualului prim-ministru, Kirkilas, au cedat puterea conservatorilor.

După al doilea tur de scrutin vor începe negocieri complicate, în încercarea de a forma o coaliţie guvernamentală. Paradoxal, afirmă analiştii, nu este exclus ca social-democraţii să reuşească menţinerea la putere. Chiar dacă sunt înfrânţi categoric, scorul realizat de aceştia la alegeri este superior faţă de cifrele prezise de sondajele efectuate înaintea alegerilor.

Votul de duminică a constituit un prim şi unic tur de scrutin pentru sistemul cu liste de partid, care furnizează 70 dintre cele 141 de locuri ale Parlamentului, în timp ce pentru circumscripţiile care furnizează ceilalţi 71 de deputaţi aleşi în mod direct se va desfăşura şi un al doilea tur, acolo unde este cazul. Analiştii spun că abia după turul al doilea din 26 octombrie va fi cunoscută configuraţia finală a Parlamentului monocameral.

Indiferent de culoarea lui politică, următorul guvern va trebui să menţină Lituania pe drumul către intrarea în zona euro. Conform analiştilor, acest lucru s-ar putea întâmpla în 2011 sau 2012.