Naţionaliştii bulgari, la masa guvernului

Noul guvern al Bulgariei are toate şansele să îşi ducă mandatul la bun sfârşit şi să păstreze direcţia euro-atlantică a ţării. Noul şi vechiul premier Boiko Borisov, care a fost deja de două ori şeful guvernului, este unul dintre puţinii lideri din estul Europei care vrea să respecte fără nicio rezervă politica Uniunii Europene. Partidul său de centru-drepta, GERB, face parte din Partidul Popular European (PPE). Apoi, el însuşi este cunoscut pentru simpatia nemărginită pe care o are manifestă atât faţă de cancelara Angela Merkel, cât şi pentru şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Pe de altă parte, în premieră, din acest guvern fac parte şi naţionaliştii - trei formaţiuni politice din alianţa "Patrioţilor Uniţi".

Trei partide la dreapta

Despre "Ataka", unul dintre partidele care fac parte din grupul sus-numit, se zvoneşte de multă vreme că ar obţine finanţare directă din partea Rusiei. Şeful formaţiunii, Volen Siderov, care nu va deţine nicio funcţie guvernamentală, este cunoscut ca anti-semit şi huligan, şef al unor grupuri care atacă moschei şi vânează "ţigani criminali".

Foarte apropiat de Moscova este şi Krasimir Karakacanov, noul ministru al Apărării şi şeful celui de-al doilea partid din alianţa naţionalistă - VMRO. Karakacanov, care deţine şi funcţia de vice-premier, a lucrat pentru serviciile secrete comuniste, înainte de schimbările din 1989. Declaraţiile sale actuale, foarte favorabile Alianţei Nord-Atlantice, sunt considerate de multă lume mai degrabă oportuniste, nu expresia unor convingeri personale.

Cea de-a treia persoană în alianţa naţionalistă este tot vice-premier, dar fără resort: Valeri Simeonov, de la Frontul Naţional pentru Salvarea Bulgariei. Şi el s-a aflat nu o dată în centrul atenţiei publice pentru declaraţiile împotriva romilor, refugiaţilor şi migranţilor, fiind unul dintre cei care sprijină ideea ridicării unui gard la graniţa cu Turcia. Iniţiativa este foarte bine primită de bulgari, convinşi că Erdogan ar putea umple ţara de refugiaţi. Toate cele trei partide naţionaliste au o retorică anti-turcă şi îi atacă verbal pe minoritarii turci din Bulgaria. Naţionaliştii consideră că Bulgaria ar trebui să poată stabili nişte condiţii pentru aderarea Macedoniei şi Serbiei la UE. Este vorba, mai exact, despre diferende istorice cu cele două state vecine, dispute privind minorităţile şi, de asemenea, chiar dacă trimiterea este mai subtilă, despre trasarea graniţelor.

Reforme importante, sub semnul întrebării

UE este subiectul principal pentru noul guvern de la Sofia. La 1 ianuarie 2018, Bulgaria preia preşedinţia Uniunii, deci va fi direct implicată atât în discuţiile privind extinderea acesteia, cât şi în negocierea condiţiilor în care va avea loc Brexit-ul.

În acest scop, Borisov a creat un nou minister, în fruntea căruia a numit o persoană de încredere - Liliana Pavlova. Alături de ea se va afla ministra de Externe, Ekaterina Zaharieva, care se bucură şi ea de încrederea lui Borisov, fiind responsabilă inclusiv de reformarea justiţiei. 

Reformele din justiţie sunt, nu de ieri, de azi, călcâiul lui Ahile în politica din Bulgaria, considerată una dintre cele mai corupte ţări din UE. Comisia Europeană consideră că justiţia pur şi simplu nu funcţionează, fapt consemnat în termeni diplomatici în raportul MCV privind Bulgaria. Rămâne de văzut şi cât de bine se va achita Sofia de misiunea pe care o are la cârma UE. Până acum, Bulgaria nu şi-a precizat clar poziţia în privinţa Brexit-ului sau a extinderii Uniunii. 

O şansă pentru Bulgaria

Noul guvern va fi, cel mai probabil, scena unei singure persoane: Boiko Borisov, atât în politica externă, cât şi în cea internă. Se poate presupune că premierul ar putea profita de ocazia pe care o are pentru a se prezenta drept cel mai important politician european. În acest sens, Borisov a declarat în mai multe rânduri că Bulgaria ar putea juca un rol cheie în ameliorarea eficientă a relaţiilor UE cu Turcia şi Rusia. Or, faptul că Borisov este şi un susţinător al politicii europene privind refugiaţii, îl face de nerefuzat pentru Bruxelles.

Una peste alta, chiar şi cu noul cabinet condus de Borisov, în Bulgaria lucrurile rămân cam la fel. Premierul i-a readus în guvern pe foştii miniştri, iar ţara înregistrează un excedent bugetar de peste un miliard de euro. Majorarea salariilor, promisă în campanie, ar putea avea loc cel puţin parţial. Însă Bulgaria va duce în continuare lipsă de bani în domenii cheie precum sănătatea şi educaţia. În pofida efervescenţei lor, premierul Borisov va putea, cel mai probabil, să-i ţină în frâu pe naţionalişti şi să guverneze până la sfârşitul mandatului.

Autor: Alexander Andreev