Moldovenii ies în stradă

Opoziţia a îndemnat la proteste pentru a se opune schimbării sistemului electoral – o mutare politică prin care guvernarea oligarhică detestată (potrivit sondajelor) speră să se eternizeze la putere. Următoarele alegeri parlamentare în Republica Moldova ar urma să aibă loc aproximativ în luna octombrie 2018.

Comisia de la Veneția a avizat negativ (http://www.dw.com/ro/aviz-negativ-al-comisiei-de-la-vene%C8%9Bia-asupra-proiectului-pdm-psrm-de-schimbare-a-sistemului-electoral/a-39284992  ) proiectul democraților și socialiștilor moldoveni de trecere de la sistemul electoral proporțional (liste de partid) la cel mixt, atenționând asupra riscurilor majore care ar apărea, în condițiile Republicii Moldova, asupra democrației.

Au urmat mai multe reacții și comentarii din partea înalților oficiali europeni. Aceștia au recomandat cu text deschis guvernanților moldoveni să renunțe la ideea schimbării sistemului electoral și să retragă proiectul din Parlament. UE a condiționat inclusiv finanțarea Republicii Moldova de respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția. A fost pentru „prima dată în istoria UE când au fost puse condiții politice, care vizează democrația într-un stat, pentru acordarea unui ajutor financiar (100 milioane de euro – n.n.)”, a precizat șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola.

Plahotniuc și Dodon, de neclintit… Se pune de o confruntare?

Democrații și autorul controversatei inițiative privind trecerea la sistemul mixt, președintele pro-rus Igor Dodon, au continuat, însă, promovarea proiectului. Au organizat noi dezbateri publice și au redactat proiectul inițial, având pretenția că acum acesta corespunde recomandărilor Comisiei de la Veneția. Miercuri, 19 iulie, documentul a apărut pe site-ul Parlamentului (http://www.parliament.md/LinkClick.aspx?fileticket=%2b7%2fdsnjqNhc%3d&tabid=254&language=ro-RO ), iar în fața Legislativului au fost montate garduri.

Liderii opoziției pro-europene, Maia Sandu și Andrei Năstase, au chemat cetățenii în stradă pentru ziua de joi, începând cu ora 9.00, după ce, în spațiul public, au apărut informații despre intenția democraților și socialiștilor de a vota joi, subit, inițiativa de schimbare a sistemului electoral în a doua lectură.

Oficial, gardul în fața Parlamentului a fost montat nu pentru a ține protestatarii departe de Parlament, ci deoarece acolo, joi, o asociație obștească pro-guvernamentală ar urma să organizeze o manifestație. Asociația obștească respectivă este condusă de un fost ministru adjunct de interne. Despre manifestația preconizată, pentru care în fața Parlamentului se montează chiar și o scenă imensă, nu știe nimeni nimic. În spațiul public nu există vreun apel prin care potențialii participanți să fie invitați la eveniment. În schimb, există informații potrivit cărora s-ar coordona aducerea organizată la Chișinău a susținătorilor guvernării – în mare parte bugetari dependenți de salariu.

Purtătorul de cuvânt al PDM susține că formațiunea nu organizează nimic – nici transport, nici manifestații în fața Parlamentului.

Opoziția unită împotriva tandemului Plahotniuc-Dodon

„Pentru ora 9.00, la Parlament, cu autobuze comandate din timp vor fi aduși bugetari, la fel cum au fost duși la concerte și mitinguri de susținere a corupției, sărăciei și batjocurii oligarhice. Să vină! Să vină alături de noi de data aceasta”, a scris liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, pe o rețea de socializare.

Și președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a spus că a primit semnale de la membrii din teritoriu că guvernarea ar coordona aducerea organizată a bugetarilor la Chișinău: „Membrii și simpatizanții noștri din raioane ne informează că PDM obligă bugetarii din întreaga țară să iasă joi la o manifestare în sprijinul sistemului mixt. Probabil, la ședința Parlamentului de joi, PDM și PSRM vor încerca să adopte sistemul mixt în ultima lectură”, a menționat Maia Sandu. „Să ieșim și să protestăm împotriva sistemului de vot care va distruge democrația în Republica Moldova!”, a îndemnat lidera PAS. „Să apărăm împreună democrația, țara și viitorul copiilor noștri acasă . Chem întreaga opoziție și societatea să demonstrăm că suntem un popor deșteptat și demn de trecutul nostru și de un viitor frumos în civilizație, democrație și bunăstare”, a menționat, la rândul său, Andrei Năstase.

Protestului de joi, 20 iulie, împotriva instituirii sistemului electoral mixt, s-au alăturat încă două partide – Partidul Liberal-Democrat (partid pro-european cu reprezentare parlamentară) și „Partidul Nostru” (formațiune pro-rusă al cărui lider este Renato Usatîi, primar de Bălți, refugiat la Moscova, urmărit de justiția moldovenească).

„Dodon este sluga lui Plahotniuc. Vor să distrugă toţi concurenţii şi să continue să fure ţara. Dodon îl ajută pe Plahotniuc să se menţină la putere. Ei se grăbesc să facă acest lucru murdar (să schimbe sistemul electoral – n.n.) şi să-i pună pe toţi în faţa faptului împlinit. Chemăm toţi oamenii la protest”, a menționat Dmitrii Ciubaşenco, unul din fruntașii „Partidului Nostru”. „Sistemul electoral mixt nu are sens în condiţiile statului capturat, când deciziile se iau în afara cadrului constituțional”, a adăugat vicepreședintele formațiunii Ilian Cașu.

„Guvernarea are o singură temere: nu care cumva să ajungă să dea seama în fața poporului pentru fărădelegile la care s-a dedat. S-au înconjurat din timp cu garduri. Vom fi acolo, la Parlament, mâine, să vă spunem tot ce gândim. Ascultați vocea poporului! El este suveranul, nu voi”, a reacționat liderul PLDM, Viorel Cibotaru.

Cum au „respectat” avizul Comisiei de la Veneția?

Miercuri seara, 19 iulie, la ședința Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului vor fi finalizate dezbaterile pe marginea proiectului socialisto-democrat de schimbare a sistemului electoral.

Printre amendamentele operate în proiect pentru lectura a doua sunt o serie de măsuri stimulatorii pentru asigurarea egalității de gen. Astfel, pentru promovarea femeilor în politică, conform angajamentelor internaționale și a recomandărilor Comisiei de la Veneția, partidele care vor menține cota existentă de 40% și pentru circumscripțiile uninominale vor beneficia de un spor financiar bugetar de cel puțin 10%, care, conform unui coeficient va crește cu fiecare candidat femeie ajunsă în Parlament. De asemenea, se propune reducerea în jumătate a numărului de semnături necesare pentru înregistrarea unei candidate în raport cu un candidat.

Se propune, de asemenea, micșorarea plafonului de contribuție financiară a candidaților până la 50 de salarii medii pentru persoanele fizice și 100 de salarii medii pentru persoanele juridice. În prezent, persoanele fizice pot dona 200 salarii medii, iar cele juridice – 400.

În proiect se menționează și micșorarea pragului electoral pentru blocurile electorale până la 8%. În prezent acesta este de 9% pentru blocurile formate din 2 partide și 11% pentru cele formate din mai multe partide, iar numărul minim de semnături pentru înregistrarea candidaților în circumscripțiilor uninominale este redus de la 600 la 500. Pentru partide, pragul de accedere în Legislativ a rămas neschimbat – 6%.

Cum îl ajută Plahotniuc pe Dodon să obțină majoritatea la parlamentarele din 2018?

În varianta finală a proiectului se menține formula de alegere a candidatului într-un singur tur. Aceasta înseamnă, potrivit experților, că dacă într-o circumscripție un candidat va obține 25%, iar următorii patru - 22%, 18%, 15%, 15%, deputat va deveni primul, care a adunat 25%, a explicat ex-ministrul adjunct de externe, Andrei Popov. El susține că această formulă avantajează Partidul Socialiștilor, candidatul căruia, Igor Dodon, în primul tur al alegerilor prezidențiale (din 2016) a obținut peste 30% în fiecare raion cu excepția raionului Ialoveni (27%).

Turul 2 nu va exista nici dacă doi candidați de pe primul loc vor avea număr egal de voturi, deputatul urmând a fi decis prin tragere la sorți.

În proiect nu se specifică câte circumscripții vor fi deschise peste hotare și nici în regiunea transnistreană, acest lucru fiind lăsat la discreția Guvernului.

Proiectul mai oblige candidații la funcția de deputat să prezinte un certificat de integritate.

Proiectul prevede formarea circumscripțiilor de către o Comisie specială instituită de Guvern, din care vor face parte reprezentanți ai societății civile, ai partidelor parlamentare și extraparlamentare care au acumulat la alegerile din ultimii patru ani mai mult de 2% din voturi, reprezentanți ai minorităților naționale, mediului academic, experți etc.

În cazul sistemului electoral mixt, 50 de deputați vor fi aleși pe liste de partid, iar 51 - în circumscripții uninominale.

Proiectul a fost votat în prima lectură la 5 mai 2017 de 74 de deputați democrați, socialiști și popular-europeni. Controversata inițiativă a determinat PL să părăsească coaliția de guvernare controlată de oligarhul Vlad Plahotniuc, lider PDM, liberalii fiind înlocuiți în majoritatea parlamentară cu popular-europenii lui Iurie Leancă.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău