Moldovenii ies din nou în stradă!

În plus, Guvernul a trimis Parlamentului un proiect care, dacă va fi adoptat, va permite blocarea site-urilor, verificarea corespondenței și va obliga operatorii IT să stocheze datele utilizatorilor de internet.

Comisia Electorală Centrală a respins inițiativa Platformei ”Demnitate și Adevăr” de a organiza referendumul, chiar dacă a fost colectat un număr dublu de semnături decât prevede legea. În raportul său, preşedintele CEC a spus că grupul de iniţiativă a prezentat peste 405.000 de semnături (minimul necesar fiind de 200.000), însă a invocat faptul că nu ar fi fost respectate condiţiile privind numărul minim de semnături colectate per unitate administrativ-teritorială: „Din cele 34 de unităţi administrativ-teritoriale (raioane și municipii), doar în trei cazuri (Chişinău, Bălţi şi Orhei) au fost întrunite condiţiile privind numărul necesar (minimum 20.000 de semnături dintr-o singură unitate teritorial-administrativă)”, a precizat preşedintele CEC, Iurie Ciocan. Potrivit lui, în unele raioane reprezentanții grupului de inițiativă au adunat doar 3-4 mii de semnături.

O normă absurdă face imposibil orice referendum inițiat de cetățeni

Președintele grupului de inițiativă, Andrei Năstase, a explicat că în momentul în care legiuitorul a stabilit pragul de 20.000 de semnături din fiecare unitate teritorial-administrativă, Republica Moldova era împărțită în 11 județe + municipiul Chișinău. Acum, însă, sunt 34 de raioane și municipii. Astfel, într-un județ locuiau mai mulți cetățeni decât acum într-un raion, prin urmare i se pare abuzivă referința CEC la prevederea referitoare la necesitatea colectării a 20.000 de semnături din fiecare unitate teritorial-administrativă de nivelul doi (adică raion).

Membrii CEC au ignorat argumentele lui Năstase și au respins inițiativa organizării referendumului pentru modificarea Constituției inițiat de Platforma ”DA”, ignorând astfel și opțiunea celor peste 400 de mii de alegători care au semnat pentru desfășurarea acestui referendum.

Andrei Năstase a declarat că CEC a nesocotit Constituţia şi a ales să satisfacă interesele puterii oligarhice. „În această situaţie, chemăm întreaga ţară la un protest de amploare!”, a anunţat Andrei Năstase.

Joi seară, Platforma „DA” a anunțat că „următoarea mobilizare generală va avea loc pe 24 aprilie”. Până atunci, însă, vor fi organizate acțiuni de protest prin sate și raioane. Pe 7 aprilie Platforma „DA” își cheamă susținătorii la o acțiune de comemorare a evenimentelor din 7 aprilie 2009 (protestele violente soldate cu morți, răniți și acțiuni de tortură asupra tinerilor în comisariatele de poliție). În legătură cu data de 24 aprilie, liderii protestatari au lansat un apel în care cheamă cetățenii moldoveni din diaspora să revină acasă și să participe la marea acțiune de protest – „un pas crucial pentru viitorul țării”. „Poporul Republicii Moldova a rămas unu la unu cu acest regim oligarhic. Nu are cine să ne apere şi noi trebuie singuri să apărăm Constituţia Moldovei şi democraţia în ţara noastră”, menționează liderii protestatari.

Periculos! Au ignorat voința a 400.000 de oameni

Liderul PD, Marian Lupu, al cărui partid care controlează momentan puterea în Republica Moldova, a declarat că nu vede temei pentru organizarea referendumului republican pentru care au pledat cei peste 400.000 de cetăţeni: „Nu sunt jurist, dar aş putea să dau o apreciere logică. Prin decizia Curţii Constituționale din 4 martie, ţara noastră deja este întoarsă la sistemul de alegere a şefului statului de către popor. În acest sens nu prea văd care este temeiul”, a declarat Marian Lupu, fără a se referi și la celelalte chestiuni ce urmau a fi trecute prin referendum (limitarea imunităţii parlamentare şi reducerea numărului de deputaţi de la 101 la 71).

Maia Sandu, care, potrivit sondajelor, este politicianul pro-european care se bucură de cea mai mare încredere din partea populației și care lucrează asupra creării partidului „Acțiune și Solidaritate”, a declarat că, prin hotărârea sa în privința referendumului, „guvernarea fură de la cetățeni singurul instrument de exercitare directă a democrației”: „Este o sfidare gravă a voinţei cetăţenilor. Ce ar fi să le spunem şi noi că, de acum încolo, Parlamentul nu poate adopta decizii cu mai puţin de 150 de voturi? (când, de fapt, în Parlament sunt doar 101 deputați – n.n.).”, a reacționat Maia Sandu.

„Decizia CEC confirmă că membrii Comisiei sunt sub coordonarea lui Plahotniuc. Ca şi alte instituţii din Republica Moldova, şi CEC este o instituţie aservită şi folosită de clanurile oligarhice. Nu cred că trebuie să fim prea uimiţi de decizia de astăzi a Comisiei Electorale Centrale”, a comentat analistul politic de la Fundaţia „Jamestown”, Vladimir Socor.

Guvernul impune legea cenzurii

Pe de altă parte, Guvernul de la Chișinău a aprobat în mod operativ un proiect elaborat de Ministerul Afacerilor Interne, prin care se instituie cenzura Internetului. Documentul obligă operatorii de telefonie și Internet să stocheze și să arhiveze datele utilizatorilor pentru o perioadă de 6-12 luni, să blocheze accesul la anumite site-uri și permite autorităților să verifice email-urile, mesajele sms sau cele expediate prin aplicații de mesagerie (Viber, WhatsApp, Telegram etc). Mai multe ONG-uri de media și portaluri de știri condamnă această inițiativă, copiată din legislația Federației Ruse.

Cu toate acestea, Ministerul de Interne și-a argumentat inițiativa prin „alinierea la normele europene, prevăzute în diverse directive ale UE și ale Consiliului Europei”. Experții atenționează, însă, că la 8 aprilie 2014, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a invalidat Directiva 2006/24/ a UE care impunea obligativitatea statelor de a colecta date privind comunicațiile electronice și de telefonie ale cetățenilor pentru o perioadă de cel puțin șase luni. Curtea a decis că directiva încalcă dreptul la intimitate şi la protecţia datelor cu caracter personal.

Inițiativa Guvernului de la Chișinău corespunde în schimb tendințelor observate în Federația Rusă, care în ultimii 13 ani a amendat Legea cu privire la comunicații de cel puțin șase ori, prevederile propuse acum de Guvernul de la Chișinău regăsindu-se în legislația rusă.

Deputații se baricadează

După decizia CEC și impunerea „legii cenzurii” de către Guvern, autoritățile de la Chișinău au decis să aloce, în plină criză economică, 9 milioane de lei pentru montarea gratiilor la uşi şi a peliculei antiglonţ la geamurile Parlamentului. Ministrul adjunct al Construcţiilor, Anatolie Zolotcov, a spus că lucrările s-ar efectua conform unui proiect elaborat după violenţele din aprilie 2009. El a menţionat că pe toate geamurile de la etajul întâi va fi lipită o peliculă antiglonţ, „care protejează sticla până şi de explozii”. El a precizat că lucrările nu au fost executate în anii trecuţi din lipsă de bani, dar suma necesară ar fi fost găsită acum.

Ultimă oră

Vineri, majoritatea parlamentară a stabilit, inopinat, data alegerilor prezidențiale. Acestea vor avea loc pe 30 octombrie 2016. Partidele din opoziție au criticat documentul, menționând că este „stranie această iniţiativă apărută peste noapte”. Exponentul PD Sergiu Sîrbu, a spus că „totul se face în conformitate cu Codul electoral”.