1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Moldova, în pragul destabilizării

11 iunie 2019

Pe zi ce trece, criza constituțională complică tot mai mult situația în Republica Moldova. Fosta guvernare, controlată de PDM, refuză să plece, baricadându-se în spatele unei decizii a Curții Constituționale.

https://p.dw.com/p/3KAxI
Corturi, Chisinau
Imagine: DW/R. Schwartz

Mai mulți oameni aduși de la sate, majoritatea femei în vârstă, dorm în corturi în fața Curții Constituționale, iar în momentul în care în fața lor apar jurnaliști, își acoperă fața și se întorc cu spatele. Întrebați dacă știu ce decizii a luat în ultimele zile Curtea Constituțională, „protestatarii” aduși de Partidul Democrat spun că nici nu vor să știe. Ei primesc mâncare de trei ori pe zi, de la o mașină care vine periodic la ei. Același „tablou” poate fi văzut și în fața Ministerului de Interne. „Protestatarii” instruiți să discute cu jurnaliștii susțin că au venit în fața instituțiilor statului pentru a le apăra de noul Guvern, votat sâmbătă de Parlament.

Sistemul electoral mixt va fi anulat

De partea cealaltă, deputații ACUM și PSRM continuă activitatea parlamentară. Biroul permanent al Parlamentului a decis marți, 11 iunie, introducerea pe ordinea de zi a ședințelor plenare a subiectelor vizând anularea sistemului electoral mixt (votat în 2017 de PDM+PSRM+PPEM) și stabilirea datei alegerilor locale. Dezbaterea subiectului în ședință plenară a început deja.

Iar președintele Igor Dodon a anulat decretele semnate duminică de Pavel Filip (în calitate de președinte interimar), privind dizolvarea Parlamentului și stabilirea datei alegerilor anticipate – 6 septembrie 2019. El a convocat noua componență a Consiliului Suprem de Securitate, care a cerut Procuraturii Generale și Băncii Naționale a Moldovei prezentarea, în regim de urgență, a raportului „Kroll-2” – o investigație a detectivilor americani referitoare la jaful bancar de 1 miliard de dolari din 2014, document secretizat de procurorii moldoveni. Procurorul general, Eduard Harunjen și guvernatorul BNM, Octavian Armașu, au ignorant ședința CSS. Armașu a explicat că nu a putut fi la CSS, deoarece se află în România la invitația guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Cei de la Procuratura Generale au confirmat că Eduard Harunjen a fost invitat telefonic la ședința CSS, dar la Procuratură nu a venit vreun document care ar atesta scopul reuniunii şi ordinea de zi.

Dodon: În instituții sunt distruse probele! Banii sunt scoși, ilicit, din Moldova!

Un alt subiect discutat la CSS se referă la „scoaterea masivă, pe căi ilicite, a mijloacelor financiare și a bunurilor materiale din Republica Moldova și distrugerea probelor ce vizează infracțiunile comise”. Potrivit lui Igor Dodon, Președinția dispune de informații conform cărora cei care au pierdut guvernarea scot banii din Moldova. El a cerut de la BNM și de la Serviciul Spălare de Bani să informeze zilnic Consiliul Suprem de Securitate despre astfel de mișcări. De asemenea, șeful statului a menționat că dispune de informații despre „sigilarea și scoaterea din instituțiile de stat a unor probe importante”. Cu o seară înainte, Igor Dodon a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că în ultimele două zile, la Centrul Național Anticorupție și la Serviciul de Informații și Securitate au fost arse documente legate de furtul miliardului și au fost distruse interceptările telefonice efectuate ilegal în ultimii ani. Cele două instituții nu au reacționat la aceste acuzații.

Potrivit informațiilor afișate pe Flightradar24.com, duminică noaptea, un avion privat de la Istanbul a aterizat la Chișinău și a zburat ulterior la Kiev. Autoritățile moldovene refuză să ofere detalii despre acest caz. Potrivit TV8, care face referire la surse care au solicitat anonimatul, în acel avion a urcat milionarul Vaja Jhashi, un apropiat al liderul PDM, Vlad Plahotniuc. TV8 mai precizează că în avion se mai aflau doi pasageri, care au urcat în Turcia. Toți au zburat ulterior spre Kiev.

Proces penal în privința finanțării PSRM din afara țării

Pe de altă parte, Procuratura Generală a anunțat că a pornit un proces penal și investighează informațiile „care pun la îndoială legalitatea finanțării unor formațiuni politice”. Asta după ce PDM a făcut publice imagini video de la negocierile dintre Igor Dodon cu Vlad Plahotniuc în care Dodon vorbește despre faptul că ar fi primit bani din Rusia pentru PSRM. „Având în vedere multiplele adresări și solicitări de informații, parvenite în adresa Procuraturii Generale în legătură cu apariția în spațiul public a unor date, care pun la îndoială legalitatea finanțării unor formațiuni politice, Procuratura Generală precizează că aceste informații au servit ca temei pentru autosesizarea procurorilor și inițierea pe caz a unui proces penal”.

Despre sperietoarea federalizării

Liderii democrați și-au bazat discursurile rostite la mitingul de duminică pe o presupusă intenție a lui Igor Dodon de a federaliza Moldova. Pe de altă parte, într-un interviu acordat „Kommersant”, vicepremierul rus, Dmitri Kozak, susține că în timpul întrevederii avute la Chişinău cu liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, în ajunul formării majorității parlamentare, acesta i-ar fi înmânat un plic cu propuneri pentru schimbarea cursului politic al Republicii Moldova, cu o reorientare spre Moscova şi soluţionarea problemei transnistrene prin federalizare.

Luni seară, în cadrul unei emisiuni TV, Igor Dodon a declarat că federalizarea Republicii Moldova este imposibilă și că acest lucru nu se va produce niciodată. Potrivit lui, Plahotniuc încearcă să folosească această sintagmă ca „sperietoare pentru cetățeni”: „Federalizarea Moldovei nu este posibilă. Vreau să insist pe asta, pentru că e un element extrem de folosit acum pentru a arunca în aer majoritatea parlamentară. Problema transnistreană poate fi soluționată doar în cazul în care Rusia și Occidentul ajung la un acord. Niciun fel de federalizare nu poate fi. Să punem punct ca să înțeleagă toată lumea”, a mai spus Igor Dodon.

PDM nu cedează puterea. Maia Sandu: Pun în practică tentativa de lovitură de stat

La rândul lor, democrații insistă asupra unui dialog cu PSRM și ACUM, în afara ședințelor Parlamentului pe care ei nu-l recunosc, pentru identificarea unei soluții politice la criza juridică generată de Curtea Constituțională. De asemenea, ei au rezervat Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău pentru „întruniri social-politice non-stop”, în perioada 10-30 iunie. Potrivit vicepreședintelui PDM, Vladimir Cebotari, decretul semnat marți de Igor Dodon, de anulare a decretului semnat duminică de Pavel Filip „nu are valoare juridică”.

În replica, premierul Maia Sandu, președinta PAS, a înaintat trei „condiții obligatorii” pentru un dialog cu PDM: Eliberarea imediată a tuturor instituțiilor de stat, retragerea persoanelor agresive din jurul clădirii Guvernului cu asigurarea accesului în clădire a noului Cabinet de Miniștri și încetarea oricăror presiuni asupra funcționarilor publici: „Opoziția parlamentară reprezentantă de PDM blochează în continuare, în mod ilegal și abuziv, instituțiile statului. În acest context, invitația lor la dialog arată intenția de a nu se conforma legii și de a pune în practică tentativa de lovitură de stat”, a menționat Maia Sandu.

Posibilă soluție

Comisia de la Veneția a confirmat că a primit solicitarea secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, prin care se cere avizul urgent al acesteia cu privire la ultimele decizii ale Curții Constituționale din Republica Moldova, inclusiv cu privire la condițiile de dizolvare a Parlamentului. Comisia de la Veneția urmează să întocmească și să adopte un aviz în cadrul ședinței din 21 iunie.

Mesaje de sprijin pentru noul Guvern

Între timp, noua putere de la Chișinău continuă să primească mesaje de sprijin internațional. Marea Britanie, Franța, Germania, Polonia și Suedia au emis o declarație comună cu privire la recunoașterea noii majorități parlamentare și și-au exprimat sprijinul pentru noul guvern de coaliție de la Chișinău. De asemenea, România a recunoscut Guvernul Maiei Sandu. Ambasada României din Republica Moldova a emis un comunicat în care mențioează că, „având în vedere evoluțiile recente de pe scena politică a Republicii Moldova, inclusiv formarea unei noi coaliții guvernamentale și a unui nou guvern de către Parlamentul Republicii Moldova, democratic ales la scrutinul din 24 februarie 2019, România, ca partener strategic al Republicii Moldova, consideră că, într-un stat democratic, voința cetățenilor, exprimată prin vot și reflectată în configurația politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces politic legitim, bazat pe dialog”.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.