Moldova trebuie să reziste încă 14 zile

De miercuri, presiunile economice şi şantajul politic rusesc asupra Moldovei s-au transformat în ameninţări directe cu „dezgheţarea conflictului transnistrean”.

Ultimul bastion

După ce Armenia a cedat presiunilor Rusiei şi a renunţat la integrarea europeană în favoarea aderării la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, iar Rada Supremă de la Kiev nu a reuşit miercuri, 13 noiembrie, nici în ceasul al doisprezecelea să îndeplinească cea mai importantă condiţie pusă de Uniunea Europeană (eliberarea din închisoare a Iuliei Timoşenko) pentru semnarea, la Vilnius, a Acordului de asociere cu UE, Republica Moldova rămâne ultimul bastion pe care mizează UE.

Pe măsură ce rămâne tot mai puţin timp până la summitul UE, presiunile asupra liderilor de la Chişinău cresc nu de la o zi la alta, ci de la o oră la alta. De la presiuni şi şantaj economic s-a trecut direct la ameninţări cu repornirea războiului îngheţat în 1992.

Rogozin ameninţă

Aflat la Bruxelles, vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a menţionat, într-un discurs ţinut la Institutul regal pentru relaţii internaţionale „Egmont”, că “semnarea Acordului de asociere între UE şi Moldova, fără consultarea Transnistriei va slăbi statalitatea Republicii Moldova”. (...) „Intrarea Moldovei şi Ucrainei în zona de liber schimb a UE va duce la blocarea economică a Transnistriei. (…) „Trebuie să fim vigilenţi şi să dăm dovadă de înţelepciune pentru a preveni escaladarea tensiunii în zonele cu conflicte îngheţate. Rusia a solicitat Chişinăului în repetate rânduri să accepte Transnistria la negocierile cu UE”, a spus Rogozin. El a reamintit în context că în Transnistria locuiesc 500.000 de oameni, dintre care 200.000 au paşapoarte ruseşti, iar alţi 70.000 sunt ucraineni.

Deloc întâmplător, liderul autoproclamatei republici moldoveneşti-nistrene, Evgheni Şevciuk (şi el cetăţean al Rusiei) a cerut deja oficial Kremlinului „intervenţia Federaţiei Ruse pentru a apăra drepturile cetăţenilor ruşi din Transnistria în legătură cu semnarea Acordului de asociere a Moldovei cu UE”. Apărarea cetăţenilor ruşi a fost argumentul principal invocat de Rusia în timpul războiului-fulger ruso-georgian din 2008 soldat cu recunoaşterea Abhaziei şi Osetiei de Sud de către Federaţia Rusă.

Cine este Dmitri Rogozin?

Se ştie, Dmitri Rogozin a atacat nu doar retoric Republica Moldova. În cartea sa "Vrag Naroda" ("Duşmanul poporului"), editată la Moscova, în 2006, el a recunoscut că în timpul conflictului armat de pe Nistru (pentru apărarea integrităţii şi suveranităţii Republicii Moldova – n.n.) a luptat cu arma în mână împotriva poliţiei şi voluntarilor moldoveni şi a adunat voluntari ruşi dornici să participe la acţiunile militare din Transnistria:

"Pentru prima dată am ajuns în zona de conflict la sfârşitul lunii mai 1992. (…) M-am întors la Moscova, pentru a aduna voluntari dornici să participe la acţiunile militare din Transnistria. Pe 23 iunie, m-am întors în stânga Nistrului şi deja mă aflam în cadrul detaşamentului de voluntari din Rusia şi Ucraina, pe traseul Dubăsari-Râbniţa", scrie Rogozin, în cartea sa. Tot acolo, Rogozin face aprecieri dure la adresa autorităţilor moldovene: “Detaşamentele înarmate de fascişti români şi moldoveni au invadat Transnistria în 1992. Acestei cohorte i-au ripostat detaşamentele armatei transnistrene: cazaci, garda militară şi voluntari”, mai scrie Rogozin care, acum deţine şi funcţia de “reprezentant special al preşedintelui rus pentru Transnistria”.

Sperietori propagandistice pentru UE

Pe de altă parte, în discursul rostit la Bruxelles, vicepremierul rus a încercat să panicheze şi UE, vorbind despre consecinţele economice ale parafării Acordului de asociere cu Moldova: „Mai mult de 700.000 de persoane din Republica Moldova lucrează în Rusia. Banii lor trimişi în Moldova - reprezintă parte substanţială a bugetului ţării. Vreţi ca ei toţi să vină în Europa?“, a întrebat retoric oficialul rus.

La modul practic, tensiunea în Zona de Securitate din Republica Moldova creşte alarmant. Partenerii internaţionali din formatul 5+2 şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu situaţia din Zona de Securitate şi problemele existente în cadrul Comisiei Unificate de Control. Experţii au îndemnat Chişinăul şi Tiraspolul să se abţină de la acţiuni unilaterale. Sugestiile au fost făcute în cadrul unei întrevederi în format 5+2 care a avut loc marţi, 12 noiembrie, la Misiunea OSCE de la Tiraspol.