Moldova sub Plahotniuc: desfrâu și scheme de neimaginat

Președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, Chiril Moțpan, a declarat joi că 25-30 la sută din cei care sunt deținuți astăzi în penitenciarele din Moldova fac pușcărie degeaba. Potrivit lui, mulți din ei au fost băgați în pușcărie doar ca să li se ia afacerile. „La Comisia securitate națională parvin aproape zilnic materiale, probe, documente care confirmă că în Republica Moldova au fost create, sub fosta guvernare, o sumedenie de scheme privind contrabanda cu alcool etilic, cu țigări, cu chihlimbar... Comisia posedă aceste documente, care conțin nume concrete și care confirmă încrengătura dintre interesele unor grupări criminale cu cele ale unor demnitari de rang înalt. Vorbim de demnitari din MAI și Serviciul Vamal”, a menționat Moțpan. Potrivit lui, sunt „scheme de neimaginat” în care apar inclusiv indivizi din Parlamentul actual, unii dintre cei care deja au fugit din țară.

Pușcăriile, pușculița cu bani negri a regimului

În ceea ce privește schema ilegală aplicată la Administrația Națională a Penitenciarelor, Moțpan a menționat că acolo instituțiile statului pur și simplu girau schemele criminale: „Vă spun, Administrația Națională a Penitenciarelor a devenit un instrument efectiv de estorcare a unor sume considerabile - un organ represiv, utilizat împotriva oponenților politici și a persoanelor incomode, care îndrăzneau să deconspire activitățile ilicite ale exponenților fostei guvernări. (...) În penitenciarele din Moldova mita este la ea acasă, interesul criminal este la el acasă, gruparea Makena face legea. Penitenciarele din Republica Moldova sunt instituții de groază. Inclusiv angajații acestora duc o viață de mizerie și sunt permanent în pericol. 80% din pușcăriile din Moldova sunt deteriorate”, a spus Moțpan. El i-a cerut noului ministru al Justiției să intervină de urgență pentru a remedia starea de lucruri pe acest segment.

De asemenea, Moțpan s-a arătat șocat de numărul mare de interceptări telefonice și de ușurința cu care judecătorii moldoveni le autorizează. Potrivit lui, timp de un an în Republica Moldova au fost autorizate peste 12.000 de interceptări. În comparație, în țările UE autorizarea a 3-4 mii de interceptări pe an se consideră mult. În plus, „nu există un mecanism de informare post-factum privind interceptarea telefonică, iar organele care efectuează activități speciale de investigație nu informează subiecții ale căror convorbiri telefonice au fost interceptate”, a menționat președintele Comisiei securitate națională.

Au încercat să fure și după cedarea puterii

Cu dezvăluiri a ieșit joi și președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, după ședința Consiliului Suprem de Securitate. El a spus că în timpul apropiat Procuratura Generală ar putea solicita Parlamentului ridicarea imunității mai multor deputați în legătură cu frauda bancară de 1 miliard de dolari, din 2014. Până atunci însă, el a anunțat despre aplicarea sechestrului pe unele active aparținând „unor persoane care ar fi implicate în frauda bancară”. Este vorba de magazine și posturi de televiziune controlate de fostul lider al PDM, oligarhul Vlad Plahotniuc, care a părăsit Republica Moldova în luna iunie, înainte ca PDM să anunțe cedarea puterii. Dodon a precizat că sunt mai multe cauze penale care sunt pe rol în acest sens.

Președintele a vorbit și despre recenta vânzare a companiei care deține rețelele electrice de distribuție din Republica Moldova. El a spus că autoritățile au invitat la discuții noii investitori, pentru a se asigura că banii utilizați în această tranzacție nu sunt murdari.

De asemenea, Consiliul Suprem de Securitate a reușit să blocheze înstrăinarea, la un preț infim, a celei mai mari companii de asigurări din Republica Moldova. Dodon a spus că s-a încercat cumpărarea acestei companii cu capital de stat contra sumei de 15 milioane de lei moldovenești, în condițiile în care activele acesteia depășesc 600 de milioane de lei.

O altă decizie a Consiliului Suprem de Securitate a vizat proiectul „Chișinău Arena”, demarat în condiții opace de fosta guvernare. Potrivit lui Igor Dodon, statul a oferit pentru acest parteneriat public-privat 200 de milioane de lei (bani din buget în condiții de criză) și 70 de hectare de teren, în condițiile în care Arena este construită doar pe 10 hectare. Consiliul Suprem de Securitate a decis securizarea activelor statului, pentru ca terenul respectiv să nu poată fi înstrăinat și a cerut Ministerului Economiei să ia o decizie în privința acestui proiect, propulsat de fosta guvernare prin decizii considerate de Dodon ca fiind suspecte.

În plus, președintele a anunțat despre suspendarea programului care permitea dobândirea cetățeniei moldovenești prin investiții – un proiect controversat promovat subit de fosta guvernare, despre care societatea civilă din Moldova și partenerii externi spuneau că este „un mecanism de legalizare a banilor murdari”.

Trafic cu armament prin Aeroportul Mărculești

Dezvăluiri a făcut în fața presei și fostul șef al Aeroportului internațional Mărculești (aeroport militar), Vladimir Maiduc. La o întâlnire cu jurnaliștii de investigație din Republica Moldova, el a prezentat probe vizând mai multe scheme de trafic ilegal cu armament, delapidări de fonduri și avioane dezasamblate și vândute pe bucăți – toate fiind scheme girate de exponenții guvernărilor precedente.

Informația privind vânzarea de armament din Moldova, prin intermediul Aeroportului Mărculești, către gruparea „Statul Islamic”, este confirmată inclusiv de rapoartele NATO.