Moldova se mobilizează!

Liderul PD, Marian Lupu, a anunțat anterior că până pe 11 ianuarie va informa șeful statului dacă există sau nu o majoritate parlamentară și numele candidatului la funcția de premier ce ar urma să fie nominalizat de către preşedinte. Așa prevede o hotărâre recentă a Curții Constituționale. Iar o altă hotărâre din 2012 a aceleiași instituții stabilește că o persoană asupra căreia planează „suspiciuni de corupție” nu poate fi înaintată la funcția de premier. Marți, 12 ianuarie, expiră „ultimatumul” lui Nicolae Timofti, care le-a acordat o săptămâna partidelor să propună un candidat, după ce deputații au boicotat ședința la care urma să fie învestit guvernul lui Ion Sturza.

Marți va fi înaintat noul candidat

Consilierul prezidențial, Ion Păduraru a confirmat că partidele parlamentare vor prezenta luni, la ora 17.00, șefului statului, lista deputaților care vor face parte din viitoarea majoritate parlamentară. Portalul „deschide.md” scrie, cu referire la „surse avizate” că „nominalizarea candidatului la funcția de premier va avea loc marți, în baza unei decizii care va fi luată luni seară de Biroul Politic al PD. Deputatul PD, Sergiu Sîrbu, a dat asigurări că până la întrevederea cu șeful statului documentul „care vine să confirme existența majorității parlamentare va fi semnat de 51 de deputați” – exact minimul necesar pentru învestirea Guvernului.

Primii au fost invitați la consultări cu președintele socialiștii și comuniștii, care au declinat invitația șefului statului. Potrivit liderului socialiștilor, Igor Dodon, negocierile „nu au nici un rost” și partidul se pregătește de alegeri anticipate. „Noi considerăm că unica soluţie pentru a scoate ţara din captivitate este declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, iar alegerea unui Guvern, oricare ar fi el, ar menţine starea de captivitate a Republicii Moldova", a menționat Dodon. Comuniștii nu și-au argumentat refuzul de a merge la consultări cu șeful statului.

PL și Mihai Ghimpu își schimbă radical poziția

Duminică, după ședința Consiliului republican al Partidului Liberal, liderul acestei formațiuni, Mihai Ghimpu, a anunțat că PL va participa la formarea majorităţii parlamentare împreună cu deputații PD și cei 14 transfugi din Partidul Comuniștilor. La această majoritate s-ar mai adăuga și cei trei deputați din „grupul Leancă”, dar deocamdată nu există o declarație despre disponibilitatea acestora de a face parte din presupusa „majoritate”. Mihai Ghimpu, care anterior declara că „foști comuniști nu există” și că nu va face parte niciodată din aceeași majoritate cu cei 14 ex-comuniști, susține acum că cei 14 nu au fost chiar comuniști și că majoritatea care va fi creată va susţine parcursul european al Republicii Moldova, implementarea Acordului de Asociere cu UE şi reformarea mai multor sectoare. „Ei vin să susțină cursul european, implementarea Acordului de asociere, reforme, procuratură, justiție. De ce să respingi o mână care vrea să-și dea un ajutor într-un lucru bun? De-acum ei nu se mai numesc comuniști. Dar, la urma urmei, cum să vă spun, au fost ei comuniști cum am fost și eu”, a explicat Ghimpu. Decizia liberalilor a generat un val de critici dure pe rețelele de socializare. Mai mult, liderul PL nu a exclus că ar putea accepta inclusiv candidatura controversatului finanțator al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, la funcția de premier: „Noi nu ne orientăm după persoane, ci după cauza națională. Avem o realitate și, ne place sau nu, asta e”, a spus Ghimpu, adăugând că ar fi fost invocate mai multe potențiale candidaturi la funcția de premier (toate din partea PD) - Marian Lupu, Andrian Candu și Vlad Plahotniuc.

Mihai Ghimpu atacă analiștii români care l-au băgat „în buzunarul lui Plahotniuc”

Totuși, luni, în cadrul unei conferințe de presă, Mihai Ghimpu s-a arătat supărat pe unii comentatori politici români care îl asociază cu Vlad Plahotniuc. Asta după ce, în cadrul unei emisiuni la B1, fostul consilier prezidențial român, Iulian Fota, a spus că „Ghimpu a fost aliatul lui Vlad Plahotniuc în furtul miliardului”. „Pro-românul Ghimpu, omul nostru Ghimpu este cel care l-a sprijinit și îl sprijină pe Plahotniuc pe un joc politic absolut murdar împotriva lui Filat (liderul PLDM – n.n.). Ghimpu a sperat că dacă Filat se duce de râpă, el preia o parte din electoratul lui și se întărește el politic. Ce este acum în Republica Moldova, este o mizerie pe mai multe planuri, nu doar economic, dar și politic”, a apreciat Iulian Fota. „Îl voi acționa în judecată pentru a-mi apăra numele și reputația”, a declarat Ghimpu, subliniind că a expediat și o sesizare Consiliului Audiovizualului din România în legătură cu acest caz. Apoi liderul PL a anunțat „o zi fierbinte” și a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliștilor despre „majoritatea parlamentară” ce urmează a fi anunțată luni seară.

Pericol de sciziune în fracțiunea PLDM

Nu este clar, deocamdată comportamentul PLDM. Potrivit unor informații apărute în presă, cu referire la surse din interiorul partidului, s-ar putea ca un grup de deputați liberal-democrați să părăsească luni fracțiunea și să semneze documentul privind crearea unei majorități parlamentare patronate de PD. Potrivit „Ziarului Național”, ar fi vorba de trei deputați care, la ședința de vineri a Biroului executiv al PLDM, ar fi optat deschis pentru participarea într-o coaliție de guvernare care să învestească în funcția de premier un candidat propus de PD. Totuși, anunțul oficial făcut după respectiva ședință a Biroului PLDM a fost: „Negociem, dar în aceleași condiții”, adică: scoaterea instituțiilor de drept de sub control politic, demisia președintelui Parlamentului, Andrian Candu și înaintarea unui candidat neafiliat politic la funcția de prim-ministru. Deputatul PLDM, Iurie Țap, a recunoscut, însă, că „discuțiile au fost contradictorii”.

Iar luni dimineață, PLDM a anunțat despre schimbarea „grupului de negociatori” care va participa la discuțiile privind crearea noii majorități parlamentare: „S-a creat o situație dificilă, după ședința (Consiliului național politic al PLDM – n.n.) din 8 ianuarie. Atunci, nu am avut cvorum pentru convocarea Consiliului național politic și am hotărât că decizia despre cum vom proceda mai departe să o ia fracțiunea. Fracțiunea a hotărât să mergem și să discutăm fără condiții. Vrem să vedem la ce vom ajunge în urma discuțiilor, după care vom reveni la fracțiune. Asta nu înseamnă că vom accepta totul, dar aș prefera să mă abțin acum de la declarații care vizează liniile roșii de care nu putem trece. Firește, astfel de linii au fost trasate”, a declarat deputatul PLDM, Valeriu Ghilețchi, unul din cei trei deputați care, la Biroul executiv al PLDM ar fi pledat, potrivit „Ziarului Național”, pentru „participarea într-o coaliție de guvernare care să învestească în funcția de premier un candidat propus de PD”. Valeriu Ghilețchi este și unul din cei trei noi negociatori PLDM la discuțiile pentru crearea majorității parlamentare.

Deputatul PLDM, Vladimir Hotineanu, a anunțat luni că va vota „pentru următorul guvern indiferent de decizia fracțiunii” din care face parte, dar a precizat că nu părăsește grupul parlamentar al PLDM: „Jocurile s-au terminat. Nu vreau alegeri anticipate! Nu vreau să vină la putere Dodon și Usatîi și să pierdem tot”, a precizat Hotineanu pentru „agora.md”.

Societatea civilă îi cere președintelui să reziste

În legătură cu anunțul Președinției privind desemnarea noului candidat la funcția de premier, mai multe organizaţii ale societăţii civile solicită preşedintelui Nicolae Timofti, în calitate de garant al Constituţiei Republicii Moldova, să facă faţă presiunilor de a aduce la guvernare persoane compromise. „Este regretabil faptul că participanţii la negocierile cu şeful statului nu au condamnat încercarea de a influenţa preşedintele în luarea deciziei de desemnare a candidatului la funcţia de prim-ministru, iar instituţiile de drept nu au luat atitudinea corespunzătoare faţă de acest caz”, semnalează autorii declaraţiei. Societatea civilă cere un proces transparent al negocierilor privind desemnarea unui candidat la funcţia de premier, persoanele propuse pentru funcţia de premier să fie verificate dacă au activat în corespundere cu criteriile de integritate, iar candidatul desemnat să semneze declaraţia de integritate.

Și asta pentru că există temerea că, datorită presiunilor fără precedent exercitate asupra șefului statului, acesta ar putea să-l desemneze, marți, pe Vlad Plahotniuc la funcția de premier. Potrivit eurodeputatului român, Monica Macovei, „Vlad Plahotniuc este cel mai mare pericol din Republica Moldova”. Eurodeputatul susține că PD își dorește să devină cel mai puternic partid din coaliția de guvernare sau să dețină majoritatea, iar acest lucru, potrivit ei, este „o bătălie pe aria de furat”. Potrivit Monicăi Mocovei, „Federației Ruse i-a reușit destabilizarea Moldovei!”: „Federația Rusă încurajează corupția și în Ucraina, și în Republica Moldova, pentru că un stat corupt în ființa lui e un stat gangrenat, ușor de controlat și ușor de cucerit", a mai spus eurodeputatul.

Pericol! Marți, în fața Președinției

La rândul său, Consiliul Marii Adunări Naționale (structură care și-a asumat protestele anti-oligarhice non-stop din centrul Chișinăului) a anunțat pentru marți, 12 ianuarie, o „conferință de presă”, în sprijinul președintelui țării, în fața Președinției, la care a invitat „toți cetățenii țării”: „Din informaţiile care ajung la noi, mâine, se preconizează nişte acţiuni ale susţinătorilor Partidului Democrat, la Preşedinţie, prin care se va încerca mimarea sprijinului cetăţenilor faţă de proiectul lor diabolic. Consiliul Marii Adunări Naţionale a decis ca mâine, la orele 10:00, să organizeze acolo o conferinţă de presă. Trebuie să ne adunăm și, umăr la umăr, să-l ajutăm pe preşedintele ţării să ia decizia corectă”, a anunțat secretarul Consiliului Marii Adunări Naționale, Chiril Moţpan.

Moldova, o ruină economică: Datoria per cap de locuitor - 2000 de euro

Potrivit europarlamentarului român, Siegfried Mureşan, situația în Republica Moldova se înrăutăţeşte. Instabilitatea politică a dus la instabilitate economică, iar vinovaţi sunt cei care au votat căderea Guvernului Streleț. „Cetăţenii Republicii Moldova au ajuns să resimtă în buzunare şi în viaţa de zi cu zi inconştienţa politicienilor de la Chişinău. Un raport al Băncii Naţionale al Moldovei publicat recent arată că, la 30 septembrie 2015, stocul de investiţii directe al nerezidenţilor pe piaţa economică din Republica Moldova a înregistrat o scădere de 3,9%, ajungând, astfel, sub nivelul anului 2012”, scrie europarlamentarul pe Facebook.

Conform datelor oficiale, datoria externă brută a Republicii Moldova s-a majorat în trimestrul III din 2015 cu 60,99 milioane de dolari, echivalentul a 1,225 de miliarde de lei moldovenești. Valoarea datoriei externe la finele trimestrului III a constituit 6,498 de miliarde de dolari. Potrivit cursului valutar de la data de 30 septembrie, această datorie alcătuia 130,6 de miliarde de lei moldovenești. Aceasta înseamnă că datoria externă per cap de locuitor a ajuns la finele lunii septembrie la 36 740 lei moldovenești (conform datelor Biroului Național de Statistică, populația Republicii Moldova este de 3,555 de milioane). Aceasta în condițiile în care în Moldova sunt pensionari cu venituri de numai 90 de lei/lunar, iar salariul mediu abia dacă ajunge la 4 200 de lei.

UPDATE

Șapte deputați PLDM au semnat o declarație prin care anunță că sunt gata să voteze pentru un nou govern, condus de un prim-ministru democrat. Este vorba de liberal-democrații Vladimir Hotineanu, Ion Balan, Ștefan Creangă, Nae-Simion Pleșca, Gheorghe Mocanu, Mihaela Spatari, Aliona Goța. Totuși, aceștia au anunțat că nu vor părăsi grupul parlamentar al PLDM. În total, democrații, liberalii, cei 14 transfugi comuniști + 7 liberal-democrați + deputatul desprins anterior de PLDM, Petru Știrbate adună 56 de voturi. Pentru învestirea Guvernului sunt necesare minimum 51 de voturi. „Suntem convinşi că Republica Moldova trebuie să aibă un guvern format. Doar participând la această majoritate putem influenţa deciziile privind direcţia de dezvoltare a ţării. Dincolo de interesele politicianiste, de jocurile de imagine şi de poziţionarea politică, de încercările precedente, din start ştiut eşuate de formare a unui guvern, cetăţenii Republicii Moldova au nevoie de stabilitate, siguranţă şi de speranţa unei schimbări reale spre mai bine”, se arată în declarația semnată de cei 7 PLDM-iști.

Cei trei deputați din „grupul Leancă”, deși au participat anterior la discuții cu PD și PL în vederea creării unei majorități, se pare că nu fac parte din noua schemă politică.

Plahotniuc, președinte în martie?

Potrivit unui scenariu apărut în presa de la Chișinău, majoritatea parlamentară creată ar urma să-l propună la funcția de premier pe președintele Parlamentului, Andrian Candu, finul oligarhului Vlad Plahotniuc. Fotoliul său în prezidiul Parlamentului ar urma să fie ocupat de liberal-democrata Liliana Palihovici, iar oligarhul Vlad Plahotniuc ar urma să fie învestit, la primăvară, în funcția de șef al statului.

ULTIMĂ ORĂ

„Deschide.md” a intrat în posesia documentului care i-a fost prezentat luni seară lui Nicolae Timofti, confirmând constituirea unei majorități parlamentare. Aceștia se angajează să „stimuleze edificarea statului de drept prin continuarea și aprofundarea reformelor în justiție în vederea asigurării independenței și integrității puterii judiciare în stat și a supremației legii, precum și să continue cursul strategic de integrare și modernizare europeană a Republicii Moldova...”.

Finul lui Plahotniuc, premier?

„Avem o majoritate, care este formată, pentru moment, din 56 de deputați. Există temeiuri serioase ca mâine-poimâine să avem mai mulți deputați”, a declarat președintele Partidului Democrat, Marian Lupu. El a lăsat să se înțeleagă că din PLDM se vor alătura acestui grup și alți deputați. Lupu a refuzat să spună cine este candidatul la funcția de premier, precizând însă că toți semnatarii declarației „se vor regăsi în Guvern” conform reprezentativității. De asemenea, Lupu a confirmat că funcția de președinte al Parlamentului nu va mai aparține PD-ului.