Moldova, o ţară tînără cu o populaţie îmbătrînită

Situaţia demografică a Republicii Moldova a cunoscut, în ultimele două decenii, o schimbare profundă cu tendinţe negative privind evoluţia populaţiei. Menţinerea ratei înalte a mortalităţii, scăderea semnificativă a fertilităţii şi migraţia în masă a populaţiei au dus la un declin demografic.

Migraţia şi consecinţele ei

Şefa departamentului de resort din cadrul Institutului pentru Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al Academiei de Ştiinţe de la Chişinău, Olga Găgăuz, susţine că sporul natural negativ din Republica Moldova s-a stabilit începînd cu anul 1999. De atunci efectivul populaţiei stabile a ţării s-a micşorat cu 95.000 de persoane. Evoluţia a fost influenţată şi de migraţia masivă de muncă în străinătate. Din cauza migraţiei, care s-a intensificat în ultimul deceniu, Moldova riscă să piardă 20-25 la sută din populaţie. Migraţia de muncă se răsfrînge negativ şi asupra natalităţii. Potrivit Olgăi Găgăuz, din cauza faptului că pleacă persoane tinere, an de an se reduce numărul de naşteri. Găgăuz, care deţine un doctorat în sociologie, apreciază că se observă schimbări şi în structura populaţiei. E vorba, înainte de toate, de creşterea numărului de persoane vîrstnice. „În anul 2013 proporţia persoanelor vîrstnice a crescut cu pînă la 15,7 la sută. Deşi în comparaţie cu ţările europene, Republica Moldova este o ţară tînără, totuşi viteza de creştere a numărului persoanelor în etate este foarte mare”, a subliniat Olga Găgăuz. Moldova, a mai arătat ea, are un potenţial destul de mare în ce priveşte populaţia în vârstă aptă de muncă - aprox. 68%.

Creşterea vîrstei de pensionare va fi inevitabilă

Olga Găgăuz estimează, aşadar, că numărul vîrstnicilor va fi în continuă creştere. „Desigur că impactul acestui proces este foarte semnificativ. Deseori îmbătrînirea demografică este tratată numai din perspectiva consecinţelor negative. În acelaşi timp, însă, creşterea numărului persoanelor vîrstnice se datorează şi creşterii speranţei de viaţă, iar acest fenomen este, în primul şi în primul rînd, rezultatul progresului social, în special în domeniul medical”, a adăugat experta în materie de demografie. Ea a comparat situaţia din Republica Moldova cu cea din ţările vestice: „Europa occidentală înainte de a îmbătrîni, demografic, mai întîi a devenit bogată. Oamenii în vîrstă au anumite rezerve băneşti şi îşi pot asigura servicii de asistenţă socială, pe cînd în Moldova situaţia e cu totul altă. În condiţiile crizei social-economice, vârstincii constituie, de regulă, o pătură socială vulnerabilă, având nevoie de susţinere materială din partea statului”. În acest context, Olga Găgăuz pledează pentru o reformă a sistemului de asigurări sociale. „Creşterea proporţiei persoanelor vârstnice creează o presiune asupra fondurilor sociale, asupra sistemului de asistenţă şi protecţie socială şi în aceste condiţii, creşterea vîrstei de pensionare va fi inevitabilă pentru Republica Moldova”, a opinat Olga Găgăuz.

Pentru a preveni declinul demografic al Republicii Moldova, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a elaborat un program privind securitatea demografică. Acesta prevede un şir de acţiuni pe termen scurt şi mediu. Şefa direcţiei "Politici demografice" din cadrul ministerului, Aliona Creţu, a explicat că printre aceste acţiuni se numără crearea Consiliului naţional pentru persoanele vîrstnice, aplicarea unei metodologii cadru pentru atragerea persoanelor în vîrstă în viaţa publică şi socială a comunităţii, promovarea măsurilor pentru sprijinirea şi dezvoltarea capacităţilor de menţinere pe piaţa muncii a persoanelor în vârstă.

De precizat că, actualmente, în Republica Moldova vîrsta de pensionare pentru femei este de 57 de ani, iar pentru bărbaţi de 62 de ani.