Moldova, ca o maşină care se îndreaptă cu viteză spre un zid

Nici o formaţiune politică din Legislativul de la Chişinău nu a cerut miercuri, în cadrul audierilor în problema furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar, demisia şefilor instituţiilor care au admis „jaful secolului”. Abia joi, 3 decembrie, socialiştii au cerut revocarea șefului Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, și a directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate, Mihai Balan, nu şi a procurorului general, Corneliu Gurin.

Operaţiune de constrângere a PLDM

Iniţiativa organizării repetate a audierilor parlamentare pe această temă a venit din partea socialiştilor din opoziţie, iar şefii instituţiilor de forţă veniţi în Parlament nu au făcut decât să repete informaţiile oferite deputaţilor la audierile din luna mai 2015. Modul în care au avut loc dezbaterile au indus senzaţia unor acţiuni concertate (dirijate de PD) ale unor deputaţi de stânga şi de dreapta, împotriva PLDM. Unii analişti politici sunt de părere că audierile de miercuri au fost parte a unui scenariu de capitulare a liberal-democraţilor. În opinia acestora, PD încearcă să constrângă astfel deputaţii PLDM să renunţe la precondiţiile înaintate (depolitizarea şi decriminalizarea instituţiilor statului) şi să accepte rolul determinant al PD la formarea noului guvern. Intervenţiile deputaţilor PLDM la şedinţa de miercuri a Parlamentului au fost suspect de timide.

"În permanență, am anunțat și am sesizat despre situație organele de anchetă și nu doar. Atât în 2012, cât și 2013, și 2014 am informat asupra delapidărilor președintele Republicii Moldova, Guvernul și președintele Parlamentului. Cu părere de rău, avem ce avem”, a menţionat şeful SIS, Mihai Bălan. (...) „Banca Naţională a făcut tot ce a depins de ea. Ministerul de Finanţe şi Guvernul în general, aveau informaţii din anul 2010 că de la ei se fură. Băncii Naţionale nu i s-a furat nimic, statul trebuia să reacţioneze. La procuratură trebuia să meargă proprietarul (statul), iar acesta avea informaţiile”, a pasat-o guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu. Potrivit acestuia, Moldova ar putea recupera doar a zecea parte (1,5 miliarde de lei moldoveneşti) din vânzarea activelor celor trei bănci implicate în „jaful secolului”.

Au vrut să astupe urechile poporului

Datoria celor trei bănci („Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibanc”) acumulate ca urmare a beneficierii de „credite de urgență” acordate de BNM cu garanția Guvernului, este de 14,121 miliarde de lei moldoveneşti. Astfel, anual, statul (cetăţenii) va achita sute de milioane de lei doar ca dobândă la creditul pe care Guvernul și l-a asumat, pentru a acoperi gaura din sistemul bancar.

Iniţial, la solicitarea comuniştilor şi liberalilor, s-a decis ca şedinţa să se desfăşoare „cu uşile închise”. Ca urmare a presiunii opiniei publice, în cele din urmă s-a decis ca la şedinţă să fie admisă totuşi presa. Şeful CNA, Viorel Chetraru a spus că până în prezent Centrul a pornit 44 de dosare penale, dintre care 20 au fost expediate în judecată. În total, în gestiunea CNA sunt 24 de dosare penale, dintre care 11 sunt pentru obţinerea creditelor prin înşelăciune. Chetraru a estimat valoarea totală a prejudiciului la 13,5 miliarde de lei moldoveneşti. Potrivit lui, până la ora actuală a fost stabilit circuitul creditelor în mărime de 200 milioane de dolari, bani „circulaţi” prin Letonia, Cipru, Germania, China şi Estonia.

Raportul „Kroll”, unica speranţă credibilă

La 5 octombrie 2015, BNM a semnat un contract cu consorțiul format din firmele „Kroll” și „Steptoe & Johnson” pentru faza a doua a investigaţiei internaţionale în problema miliardului furat din băncile moldoveneşti. Contractul a fost semnat pentru o perioadă de doi ani. În acest timp, detectivii americani trebuie să „indentifice persoanele care au controlat băncile, persoanele care au organizat fraudele, pe cei care au implementat fraudele, precum şi pe cei care au beneficiat de pe urma jafului”. De asemenea, „Kroll” va investiga fluxurile financiare internaționale, se va ocupa de localizarea activelor - depozite bancare, vile, mașini, iahturi și va face tot posibilul pentru recuperarea banilor furaţi.

Deşi organele de anchetă din Republica Moldova şi mai mulţi politicieni încearcă să pună întreaga vină pentru furtul miliardului pe liderul PLDM, Vlad Filat (deja arestat) şi pe rudele acestuia, preşedintele interimar al PLDM, ex-premierul Valeriu Streleţ susţine că își dorește ca cei care se fac vinovați și beneficiarii de pe urma acestui furt să fie trași la răspundere. El sugerează că, de fapt, beneficiarii ar trebui căutaţi într-o altă tabără politico-oligarhică şi se îndoieşte că organele de anchetă din Moldova ar fi capabile să gestioneze imparţial şi profesionist acest dosar, în virtutea subordonării acestora unor forţe obscure care au capturat toate instituţiile statului.

Sugestie: Modelul românesc de luptă anti-corupţie

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, a menţionat în cadrul unei emisiuni la TVR că Moldova se confruntă cu cea mai gravă situaţie din istoria sa de după declararea independenţei. „Acum tema principală este supravieţuirea Republicii Moldova ca stat. Ţara poate fi comparată cu o maşină care se îndreaptă cu viteză spre un zid. Moldova este pusă în situaţia de a alege între rău şi mai puţin rău. Constituirea unei coaliţii pro-europene. O altă variantă nu există”, a menţionat Dungaciu.

Judecătorul român Cristi Danileţ, care se află zilele acestea la Chişinău, împreună cu şefa DNA, susţine că „sistemul judiciar moldovenesc trebuie curăţat din interior”: „Corupția este un fel de cancer, pe care trebuie să-l tratăm în fiecare zi. Lupta anticorupție nu poate să se încheie printr-o anumită reformă sau după o anumită perioadă de timp. Este o chestie pentru care trebuie să lupte și cetățeanul obișnuit și toate instituțiile statului, în special, cele din sistemul justiției, poliție, CNA, Procuratură”, a menţionat Danileț la o întrunire de lucru cu judecătorii din Republica Moldova.

Procurorii se scuză prin scrisori secrete în faţa lui Plahotniuc

Iar jurnaliştii de investigaţie de la RISE-Moldova au publicat joi o scrisoare clasificata „strict confidenţial” care demonstrează subordonarea directă a procurorilor în faţa oligarhului şi finanţatorului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Astfel, pe 19 martie 2014, procurorul de Chişinău, Ion Diacov (care a demisionat zilele trecute, denunţând acţiunile ilegale care au loc în sistem şi proferând acuzaţii grave la adresa procurorului general), fratele președintelui de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, îi scria o scrisoare lui Plahotniuc, prin care se scuza și explica faptul că el nu are nimic cu articolele apărute în presă prin care sunt denigrați unii procurori, dar și Partidul Democrat.