Moldova alunecă în faliment

Premierul Gaburici le-a reproșat politicienilor că l-au lăsat de unul singur, fără pârghii, în fața unei provocări economice care ar putea genera insolvabilitate. În lipsa unui acord de finanțare cu FMI, Republica Moldova nu va putea evita colapsul, a spus premierul care a precizat că FMI condiționează deblocarea relațiilor cu Republica Moldova prin lichidarea celor trei bănci („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”) implicate în furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar. „Întreţinerea în continuare a Băncii de Economii (al cărei acționar majoritar este statul) generează mari cheltuieli. Dacă nu vom semna un acord de finanţare cu FMI, ţara va intra în default. Va trebui să revizuim numărul tuturor angajaţilor instituţiilor bugetare”, a declarat Gaburici.

Gaburici, fără sprijin politic

Misiunea FMI va veni la Chișinău pe 15 iunie (a doua zi după alegerile locale din 14 iunie), iar exponenții partidelor care au învestit Guvernul nici nu vor să audă de lichidarea băncilor problematice, nici chiar liderul PLDM, Vlad Filat, care l-a înaintat pe Gaburici la funcția de premier. Mai grav, prim-ministrul spune că nu doar cele trei bănci sunt cu probleme și că, de fapt, criza și corupția „sunt peste tot” în Moldova. Într-o scrisoare trimisă conducerii de vârf a țării (Președinției și Parlamentului), Gaburici a cerut demiterea imediată a guvernatorului Băncii Naționale și a procurorului general pe care îi bănuieşte că au reacționat suspect și inadecvat la jaful de pe piața financiară. El a spus că în cazul în care aceștia nu vor fi demiși în cel mult o lună, el însuși va demisiona.

Președintele Parlamentului, deputatul PDM Andrian Candu, l-a mustrat pe premier pentru că și-a permis să „înainteze public ultimatumuri” conducerii țării și să ignore „metoda instituțională de comunicare”. „Nu este nici constituțional ca un premier să înainteze ultimatumuri şefului statului și președintelui Parlamentului… Cu atât mai mult în maniera în care a făcut-o domnul Gaburici”, a reacționat Candu.

Chiril Gaburici a spus că s-a văzut nevoit să transmită scrisoarea respectivă la Președinție și Parlament, deoarece „lucrurile se mişcă prea încet” și există riscul ca negocierile cu FMI să eșueze. „Acum este perioada alegerilor locale și politicienii sunt implicați în aceste alegeri. Într-un fel, am rămas singur și încerc să pregătesc, să fac mișcări pentru a fi gata de vizita celor de la Fondul Monetar Internațional. Nu văd mișcări în cadrul Procuraturii, nici în cadrul Băncii Naționale”, s-a revoltat premierul.

„Risc sporit” pentru alte trei bănci?

Deputatul moldovean, Ștefan Creangă, membru al Comitetului pentru Stabilitate Financiară, a anunțat că a solicitat Băncii Naționale ca toate băncile din țară „să fie verificate din punct de vedere al acționariatului”. Ștefan Creangă crede că „un risc mai sporit este la „Moldindconbank”, „Moldova-Agroindbank” şi „Victoriabank”, din cauza unor posibile monopolizări ale acționariatului”.

Potrivit experților în economie de la Chișinău, posibilul faliment al Republicii Moldova ar însemna nu doar disponibilizări și blocaje în achitarea salariilor și pensiilor… Aceasta ar afecta inclusiv implementarea Acordului de Asociere cu UE, ratificat anul trecut. Ex-ministrul moldovean al Finanțelor, Mihai Manole, a explicat că intrarea țării în faliment va sărăci și mai mult populația, vor fi afectate piețele de desfacere, exportul și importul. „În septembrie anul trecut noi am ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Prin acest document, ni s-au oferit trei ani pentru reforme… Documentul presupune ajustarea legislaţiei care vizează sistemul bancar, financiar, tot ce înseamnă contabilitate și audit. Totul va fi afectat dacă nu vor fi deblocate relațiile cu FMI”, a spus Mihai Manole.

În 2015, datoria externă a Moldovei va ajunge la 100% din PIB. În luna mai, curent, Fondul Monetar Internaţional a revizuit radical prognozele privind evoluţia economiei Republicii Moldova şi estimează că în acest an PIB va scădea cu 1%, faţă de creşterea de 3,5% prognozată în raportul din octombrie 2014. FMI mai arată că în 2015 datoria publică a Moldovei se va majora cu peste 52%, cea mai mare creştere din Europa Centrală, de Est şi Sud-Est, aceasta ajungând să reprezinte 48% din Produsul Intern Brut, comparativ cu 31,5% în anul 2014 şi 23,8% în 2013. FMI a recomandat Guvernului de la Chișinău să urgenteze măsurile de soluționare a creditelor neperformante, să relaxeze piața muncii și să îmbunătățească mediul de afaceri, pentru a evita o degradare substanțială a economiei.

Relațiile Republici Moldova cu FMI s-au blocat cu doi ani în urmă din cauza neonorării unor angajamente de către Guvernul de la Chișinău.