Miza prezidențialelor din Slovacia: viitorul democrației

Alegătorii din Slovacia sunt chemați astăzi la urne pentru a vota în primul tur al scrutinului prezidențial. Dacă niciunul dintre cei 11 candidați – toți bărbați – nu câștigă 50% din voturi, primii doi clasați la închiderea urnelor (la ora locală 22) se vor confrunta peste două săptămâni într-o rundă de balotaj. Cel mai probabil, Peter Pellegrini, candidatul premierului, și Ivan Korcok, reprezentantul opoziției.

Câștigătorul va lua locul ocupat în prezent de Zuzana Caputova. Fosta activistă civică, mare speranță a liberalismului, aleasă președintă în 2019, a refuzat să candideze pentru un al doilea mandat. Spune că nu mai are energia pentru a supraviețui alți cinci ani în atmosfera politică apăsătoare din Slovacia. Caputova a invocat amenințări la adresa familiei sale.

Președinția de la Bratislava are în mare parte o funcție ceremonială, dar șeful statului poate juca un rol semnificativ dacă provine din tabăra opusă celei care dă prim-ministrul - așa cum s-a întâmplat în ultima vreme. Caputova a rămas de partea democrației și a statului de drept și a stabilit clar politica externă pro-occidentală a Slovaciei, explică Radoslav Stefancik de la Universitatea de Economie din Bratislava.

Decizia de renunțare a președintei, care l-a dat în judecată pe prim-ministrul țării, Robert Fico, pentru că a etichetat-o trădătoare, a fost primită cu dezamăgire. Se crede că ar fi avut șanse mari să câștige datorită palmaresului ei relevant și lipsei de afiliere la oricare dintre partidele politice ale țării, aflate într-un continuu război.

Ruptură cu frații din vecini

În ultimul ei conflict major cu populistul naționalist Fico, Caputova și-a folosit puterile prezidențiale pentru a contesta legislația care ar slăbi lupta împotriva corupției și a crimei organizate.

Fico a revenit la putere în octombrie, când partidul său Smer a câștigat alegerile generale. Demisionase de la șefia Executivului în 2018, pe fondul acuzațiilor de corupție și în contextul asasinării unui jurnalist care investigase afaceri oneroase guvernamentale. Fico a fost acuzat că a permis rețelelor criminale și corupției să înflorească în timpul mandatului său, între 2012 și 2018. Multe persoane din anturajul lui au fost anchetate.

În ultimele luni, tentativele noului guvern Fico de a modifica codul penal au scos mii de slovaci în stradă. Alte demonstrații de protest au fost provocate când s-a aflat despre planurile de a prelua controlul asupra presei publice.

Aceste atacuri asupra instituțiilor democratice s-au făcut resimțite în sondaje: Peter Pellegrini, actualul președinte al Parlamentului și protejatul lui Fico, a pierdut din sprijin și, ajuns la aproximativ 37%, privește peste acum peste umăr cum se apropie Ivan Korcok, ministrul de Externe pro-occidental din precedentul guvern, creditat cu 35% din opțiunile de vot. Pe Korcok l-a ajutat și retorica pro-rusă tot mai accentuată a lui Fico.

Mobilizarea alegătorilor moderați va continua probabil, datorită unui conflict fără precedent cu Cehia. La începutul lunii martie, guvernul pro-ucrainean de la Praga a suspendat tradiționalele consultări interguvernamentale cu vecinul slovac, anulând întâlnirile comune cu miniștrii din cabinetul de la Bratislava din cauza atitudinii acestora față de Kiev. ”Ruptura cu cehii, priviți ca frați apropiați, crează o situație foarte sensibilă și sugerează multora că ceva nu este în regulă”, a declarat pentru DW Tomas Koziak, analist politic la Universitatea de Afaceri Internaționale ISM Slovacia.

Puțin probabil ca Pellegrini să-i țină piept lui Fico

Nici Korcok nu este un candidat fără probleme, după timpul petrecut în guvernul format de o coaliție de patru partide despre care mulți alegători spun că au avut ca prioritate răfuielile interne în detrimentul administrării pandemiei COVID-19 și a crizei costurilor vieții. Succesul de anul trecut al lui Fico se datorează și taxării electorale a dezamăgirii cetățenilor.

Experimentatul diplomat va fi probabil împins spre al doilea tur de scrutin de alegătorii îngroziți de politicile lui Fico. De aici încolo, însă, Korcok va trebui să mobilizeze moderații indeciși.

De cealaltă parte, Pellegrini speră să-i atragă pe votanții candidaților mai naționaliști, mai extremiști, care ar putea fi predispuși să se abandoneze în indiferență după primul tur.

Pe urmele Ungariei?

Constituția îi dă președintelui slovac puțină putere: șeful statului poate bloca prin veto legi, dar acest veto poate fi anulat de o majoritate parlamentară simplă. Președintele numește însă judecători și procurori, joacă un rol important în funcționarea instituțiilor democratice și dă tonul discursului politic.

Dacă va câștiga, Korcok ”ar încerca cel puțin să amâne orice reformă controversată și să-l tragă pe Fico la răspundere în fața opiniei publice”, explică Andrius Tursa, analist la Teneo Intelligence, o companie de consultanță de risc cu sediul la Londra. ”Ar fi vizibil pe arena internațională și ar atenua retorica pro-rusă a lui Fico. Prin urmare, polarizarea politică a țării ar fi deplină și vizibilă”.

Pellegrini, în schimb, îi va conferi și mai mult control lui Fico, deoarece, spun analiștii, sunt slabe speranțe că ar încerca să modereze politicile premierului. Potrivit analistului Stefancik, ar fi ”periculos pentru democrație dacă toate funcțiile constituționale importante s-ar afla în mâinile actualei coaliții de guvernare”.

Președintele ”ar trebui să acționeze ca o frână, pentru a preveni distrugerea democrației, dar acest lucru nu s-ar întâmpla sub Pellegrini”, este de părere și analistul politic Koziak, care a constatat deja la Pellegrini ”că nu este capabil să-i facă față mentorului său”. De altfel, candidatul puterii a mărturisit că găsește ”absolut greșită” ideea ca ”președintele să servească drept contrapondere pentru guvern”, pentru că orice astfel de conflict s-ar răspândi în societate și „Slovacia nu are nevoie astăzi de așa ceva”.

Dacă Fico va avea parte de un președinte pe care să îl controleze ar putea să ajungă la noi extreme, sugerează observatorii: atacuri la adresa opoziției și a jurnaliştilor, controlul mass-media, „orbanizarea” Slovaciei”, după modelul practicat de premierul Viktor Orban în Ungaria vecină, avertizează Koziak.

În fața acestei amenințări, forțele slabe și fragmentate ale opoziției liberale trebuie să se adapteze. "Nu par să înțeleagă dorința electoratului. Ei insistă să joace frumos", adaugă Koziak și conchide: ”Sunt într-un meci de box, dar încearcă să joace șah”.