Autoritățile nu-și doresc un acord cu FMI

După o săptămână de discuții cu Guvernul de la Chișinău, Misiunea Fondului Monetar Internaţional va pleca fără a semna un acord. Acest fapt complică şi mai mult situaţia social-economică a ţării, deoarece programele de finanțare externă depind de acest acord strategic.

Carul care merge în urmă

Ultimul acord dintre R. Moldova şi FMI a fost încheiat în anul 2013, iar de atunci autorităţile moldoveneşti încearcă să convingă această organizaţie că are nevoie de împrumuturi pentru a stabiliza situaţia economică a ţării. După mai multe tentative nereuşite, o delegaţie a FMI a venit la Chişinău pentru a colecta date cu privire la situația economică și financiară și a discuta cu autoritățile despre situația economică, dar și despre politicile care ar putea sta la baza unui program susținut de FMI. Totuşi, se pare că nici această vizită nu va da rezultate pentru că scandalurile din ultimii ani legate de corupţie şi lipsa reformelor vizibile au afectat mult imaginea ţării.

Programul anterior, care includea trei ani de colaborare cu FMI, a demarat la 29 ianuarie 2010 și s-a încheiat în aprilie 2013. Acesta oferea sprijin financiar în volum de 369,6 mln. de drepturi speciale de împrumut, ceea ce presupunea la acel moment 570 mln. de dolari. Din aceștia, R. Moldova a primit 320 mln. Ultima tranșă, de 76 de milioane de dolari, nu a fost alocată din cauza nemulțumirii FMI față de cheltuielile sociale prea ridicate și a deficitului bugetar înalt.

Autoritățile R. Moldova au încercat, în ianuarie 2014, să poarte negocieri cu FMI cu privire la un nou program, însă fără niciun rezultat. Următoarele negocieri trebuiau să înceapă pe 17 iunie 2015, dar, în legătură cu demisia prim-ministrului Chiril Gaburici, vizita misiunii a fost anulată. De această dată FMI a venit la Chişinău, însă nu va semna un memorandum pentru că guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţan, a demisionat. Oficialii Fondului puteau chiar să nu ajungă în R. Moldova. Doar că, atunci când au aflat această ştire, ei se aflau deja în avion.

Sveatoslav Mihalache, doctor în economie, este de părere că politicienii din R. Moldova nu doresc intenţionat să semneze memorandumul cu FMI pentru că acesta presupune implementarea mai multor reforme în diferite sectoare ce contravin, pe alocuri, mesajelor populiste ale acestora. „FMI urmăreşte foarte atent ce se întâmplă în sectorul financiar-bancar. Aici, situaţia e mult mai complicată pentru că trei bănci trebuie lichidate, iar încă alte trei, care reprezintă peste 60% din piaţa noastră bancară, sunt sub supraveghere specială. Dacă la una dintre acestea din urmă situaţia se va agrava atunci tot sistemul poate cădea. Astfel, eu cred că, la finalul acestei vizite, FMI va pune pe masa Guvernului nişte precondiţii. Dacă acestea vor fi îndeplinite atunci noi vom semna un nou memorandum, care va aduce credibilitate ţării. Totodată, în cazul în care Guvernul nostru va da din coate şi va lucra eficient, următoarea vizită a FMI va fi nu mai târziu de luna februarie 2016. Condiţiile înaintate de FMI nu vor fi populare. Este vorba de mărirea TVA-ului până aproximativ la 25%, precum şi de mărirea aceleiaşi taxe în agricultură. Aceasta va duce la majorarea inflaţiei. Sigur că aceste condiţii nu convin politicienilor noştri, care doresc să stea cât mai mult în fotolii”, a declarat Mihalache, în exclusivitate pentru DW.

Nici bani din UE nu vor veni

Aşadar, noul memorandum cu FMI este vital pentru R. Moldova. Acesta va oferi stabilizarea indicatorilor macro-economici, care stau la baza deciziilor pe care le iau partenerii strategici ai ţării. Astfel, R. Moldova poate rata şi asistenţa pe care o primeşte din partea Uniunii Europene. Din cauza instabilităţii politice şi a crizei financiar-bancare, Chişinăul a pierdut în acest an fonduri de 40,5 mln. Euro. Adrian Ermurachi, expertul în economie al Institutului de Politici şi Reforme Europene, a efectuat un studiu în care a prognozat că în 2016, Chişinăul riscă să rateze încă 63,2 mln Euro.

„Aceşti bani sunt calculați în baza acordurilor pe care le-a semnat R. Moldova pentru suport bugetar. Această sumă poate să difere, dar ea va fi calculată în baza activităţilor Guvernului din acest an. Astfel, în cazul în care misiunea UE va veni în 2016 să vadă ce au făcut guvernanţii în 2015 şi nu va vedea un progres, Chişinăul nu va mai primi o sumă importantă. Dar, noi vedem deja că actuala guvernare are restanţe mari în ceea ce privește investiţiile capitale cum ar fi: crearea de incubatoare de afaceri, construcţia de centre de excelenţă pentru învăţământul vocaţional, etc. Acestea trebuiau realizate şi în acest an. Dar faptul că ele nu au fost făcute a generat acest risc. Unul din proiectele afectate va fi gazoductul Iaşi-Chişinău care este acum stopat pentru că nu s-a reuşit să se semneze un contract cu BERD. De asemenea, va fi blocat şi suportul pentru reformele sectoriale care este unul vital pentru R. Moldova, dar şi pentru agricultura ţării”, a declarat expertul pentru DW.

Salvare sau bani de furat din partea României?

Se pare că toţi au întors spatele politicienilor de la Chişinău, iar ţara riscă să se confrunte cu probleme economice şi mai mari sau chiar să intre în incapacitate de plată. Astfel, din cauza multiplelor eşecuri cel mai mult ar putea să sufere cei ce primesc bani din buget: medicii, pedagogii, pensionarii, etc. Aceasta ar putea duce la mai multe scenarii, cum ar fi protestele în masă. O altă cale ar fi schimbarea atitudinii clasei politice de la guvernare.

Până atunci, unicul partener care a decis să vină în ajutor este România. În cadrul unei şedinţe comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova care a avut loc pe 22 septembrie 2015, premierul Victor Ponta a declarat că va acorda Chişinăului un împrumut de 150 mln Euro. Potrivit lui Ponta, împrumutul este acordat pe un termen de 5 ani, în condiții avantajoase cu o dobândă de 1,5%. Prima tranșă de 60 mln de euro v-a fi acordată în 2015. Premierul moldovean, Valeriu Streleț, a menționat că acești bani vor fi alocați pentru proiectele investiționale neterminate.

„Totul depinde dacă Parlamentul României va aproba acest suport financiar şi dacă prima tranşă de 60 de milioane Euro va fi transferată. Atunci bugetul R. Moldova va rezista până în iarnă. Noi vom reuşi să cârpim nişte găuri care vor acoperi salariile medicilor, profesorilor sau pensiile. Numai gaura de la Casa Naţională de Asigurări în Medicină e de peste 500 mln de lei moldoveneşti. Eu cred că presiunea trebuie pusă asupra politicienilor ca ei să facă cât mai multe reforme structurale. De asemenea, leul moldovenesc se va devaloriza şi mai mult deoarece 150 de milioane de euro vor fi transferaţi către BNM pentru a acoperi bugetul, iar masa monetară, de asemenea, se va mări”, susţine doctorul în economie, Sveatoslav Mihalache.

Nimeni nu neagă faptul că ajutorul României este unul vital pentru economia R. Moldova. Cu toate acestea, mai mulţi analişti s-au arătat indignaţi că Bucureştiul a acordat acest împrumut unei ţări pline de scandaluri politice şi în care corupţia este o obişnuinţă. Mulţi cred că aceşti bani pot dispărea la fel de uşor cum a dispărut aproape 1 mlrd de euro din băncile de la Chişinău.

În pofida tuturor problemelor, guvernul de la Chişinău are din ce în ce mai puţine şanse să demonstreze tuturor că merită să fie susţinută şi că poate face totul ca să rezolve problemele cele mai mari. Până atunci, cetăţenii ţării rămân nemulţumiţi de clasa politică şi continuă protestele în centrul R. Moldova.