Mircea Geoană: Un nou guvern - ”o necesitate absolută”

DW: Domnule Geoană, v-ați aflat la Berlin în perioada 29-30 seprembrie, la invitația fundației social-democraților germani, Friedrich Ebert (FES). Ați avut și o serie de întreverderi cu oameni politici, printre care deputatul creștin-democrat Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag. Dincolo de subiectele politice internaționale actuale, respectiv intervențiile militare din Siria, sau criza refugiaților, atrage atenția situația politică internă din România?

M.G.: Criza refugiaților și problema siriană domină agenda publică și politică din Germania. România rămâne însă pe radarele celor interesați de evoluțiile din țara și din zona noastră. Atât domnul Krichbaum, cât și noul președinte al grupului de prietenie cu România, social-democratul Rainer Arnold, împărtășesc un adevăr simplu, aplicabil în orice democrație: un lider politic cu probleme în justiție trebuie să părăsească funcția publică pe care o deține, iar imunitatea parlamentară nu poate fi invocată pentru cazuri de corupție. Reputația instituției și a țării trebuie să fie mai presus de interesele personale sau de calculul politic. Nu am sesizat diferențe de opinie pe acest subiect între CDU și SPD.

DW: E întâmplătoare vizita dvs. la Berlin, în contextul evoluțiilor politicie actuale de la București?

M.G.: Particip de câțiva ani la dezbaterile pe care FES le organizează în jurul noului concept social-democrat legat de Buna Societate. PSRO este primul partid din regiune care preia acest concept în identitatea noastră ideolgică, doctrinară și în proiectul nostru politic. În plus, prezența ministrului Muncii, doamna Andrea Nahles, mi-a permis să abordăm direct tema sensibilă a refugiaților. Este important ca poziția României și procupările noastre să ajungă nefiltrate către decidenții germani și europeni, pentru a evita senzația de lipsă de solidaritate cu o problemă europeană acută, dar și pentru a fi extrem de clari în privința dublului standard folosit în ceea ce privește aderarea României la Schengen.

DW: România se află într-o criză de credibilitate prelungită în relația ei cu partenerii eruopeni și euro-atlantici. Care ar fi în opinia dvs. strategia viabilă pentru ieșirea din acest con de umbră?

M.G.: Probleme penale ale domnului Ponta nu trebuie să continue să umbrească importanța strategică excepțională a României și șansa istorică de transformare a acesteia în dividende economice, politice și militare. Lipsa de coerență, legitimitate și autoritate la nivelul Guvernului și primului ministru trebuie să înceteze imediat, înainte de a crea daune stucturale intereselor majore ale României, într-un context intern și internațional convulsiv și în plină reașezare. Un nou Guvern, care să lucreze coerent și complementar cu Președintele României, reprezintă o necesitate politică absolută.

DW: În octombrie, fostul dvs. partid, PSD, își va alege un nou lider, după care va avea loc congresul extraordinar. Se profilează schimbarea premierului Victor Ponta?

M.G.: Congresul PSD este o farsă și o fraudă făcută cu anticipație și premeditare. La laburiști (laburiștii britanici, n. red.), unde liderul partidului se alege prin votul membrilor și simpatizanților, campania internă s-a derulat pe durata a patru luni, fără un președinte „interimar” care să fure startul, să intimideze sau să-și elimine contracandidații din partid. Un congres cu un singur candidat, și acela condamnat pentru furtul de voturi, este încă o dovadă a lipsei de soluții și curaj cu care se confruntă PSD. Este și o invitație pentru a porni un proiect politic de stânga nou, bazat pe criterii de integritate, profesionalism și patriotism, așa cum încercăm să facem la PSRO și unde sunt convins că mulți foști și viitori colegi din alte zone politice și profesionale ne vom întâlni și vom construi împreună.

DW: Pe cine vedeți ca eventual succesor la șefia guvernului? Există în PSD o personalitate care ar putea coabita cu președintele Klaus Iohannis și ar inspira în același timp credibilitate la Bruxelles?

M.G.: În opinia mea, partidele care au votat împotriva moțiunii de cenzură, într-o adevărată încleștare între trecut și viitor, între moral și penal, au devenit nefrecventabile pentru ecuații viitoare de putere. Numirea unui premier din partea aceleiași majorități ar reprezenta o greșeală strategică, un simplu joc tactic care ar permite perpetuarea, sub o mască rebranduită a vechiului sistem clientelar de partide, cauza corupției și lipsei de performanță în politicile publice și a vieții grele a majorității românilor.

DW: Ce rol joacă partidul dvs., PSRO, în actuala ecuație politică?

Astăzi, un rol încă mic, însă unul plin de potențial pentru alegerile din 2016 și 2020. PSRO are toate datele pentru a deveni principalul partid al stângii românești pentru anii care vin. Vremea partidelor tradiționale s-a încheiat. Poate nu brusc, însă treptat, publicul românesc va prefera o nouă generație de partide, deschise, democratice și participative, organizate în jurul valorilor și cauzelor, și nu al banului public.

DW: Revenind la situația internațională, credeți că România a adoptat o pozițe corectă vis-à-vis de criza refugiaților? Mai ales că s-a poziționat, prin refuzul cotei de distribuire, alături de alte trei state (Ungaria, Cehia și Slovacia), pe lista „oilor negre” ale UE.

M.G.: Impunerea cotelor obligatorii a fost un exces de putere al marilor state UE. Pentru a evita o situație de singularizare, ar fi trebuit poate să avem o coordonare de poziții mai strânsă cu Polonia, care a anticipat mai bine evoluția dezbaterii. România nu are nimic în comun cu poziția cu adevărat anti-europeană a Ungariei, de unde și interesul Budapestei de a ne atrage într-o retorică contondentă, unde nu se mai poate distinge cine a început și cine are dreptate.