Migraţia: Pericolul confuziei
27 ianuarie 2014"Migraţia: pericolul confuziei" - sub acest titlu, Norbert Mappes-Niediek, un autor care a mai publicat şi în ultima vreme articole pe această temă, îşi opreşte atenţia astăzi asupra reacţiilor virulente care se fac auzite în ţările est-europene, România şi Bulgaria, de unde, după cum avertizează înainte de toate Germania şi Mara Britanie, ar proveni migranţii sărăciei.
"Nu noi suntem aceştia, ci romii" e reacţia cetăţenilor români şi bulgari, care nu sunt de etnie romă, atrage atenţia Südwest Presse. Mai mult chiar decât în Germania, mai notează ziarul citat, în Marea Britanie şi Franţa nu e văzut cu ochi buni atunci când grupurile de migranţi sunt caracterizate din punct de vedere etnic. Astfel, în presa britanică se vorbeşte în special de români şi bulgari când în discuţie e aşa-numita migraţie a sărăciei, deşi asocierile sunt clare - referire se face de fapt la romii consideraţi a fi hoţi şi nu tocmai dornici de muncă. Cu alte cuvinte, apreciază Mappes-Niediek, "problema sărăciei" devine o "problemă a romilor", iar această logică, pe care o regăsim atât în rândul opiniei publice germane cât şi româneşti, e greşită. "Fără romi, n-ar exista nicicum mai multe locuri de muncă. Fiecare tren are şi un ultim vagon, indiferent cine călătoreşte cu acesta".
O altă confuzie: "Ambele ţări, Marea Britanie şi Germania au deschis complet piaţa muncii pentru români şi bulgari la 1 ianuarie. Dar deja cu ani în urmă, anumite categorii profesionale - înainte de toate medici şi personal medical - au putut emigra fără probleme. Agenţi de recrutare a forţei calificate de muncă încearcă să atragă viitorii medici deja de pe băncile universitare, în rândul proaspeţilor absolvenţi. Serii întregi de absolvenţi ai facultăţilor de medicină pleacă aproape in corpore în vest. Cei rămaşi acasă sunt nevoiţi să muncească dublu pentru 200 de euro pe lună. România are, la nivel european, cei mai puţini medici raportat la numărul de locuitori şi pregăteşte practic medici pentru Germania bogată, care duce lipsă acută de ei. Cu alte cuvinte, medicii să vină în Germania, pacienţii lor, adică românii şi bulgarii, să rămână, în schimb, la ei acasă. Iată cum dreptul la libera circulaţie a forţei de muncă le dă posiblilitatea ţărilor UE bogate să-şi aleagă 'stafidele' din potenţialul imigranţilor. Pretinsa imigraţie în sistemele sociale faţă în faţă cu exportul real de medici şi personal medical. Pericolul confuziei pândeşte şi Germania".
"Abendzeitung din München" a publicat la finele săptămânii un articol privind politica europeană a creştin-socialilor bavarezi (CSU), cei care au declanşat de fapt întreaga dezbatere din Germania pe tema migraţiei. "Horst Seehofer nu vrea să fie un anti-european", titrează ziarul amintit, care adaugă că premierul Bavariei şi liderul CSU rămâne la acelaşi curs dur în această chestiune, deşi şi-a mai domolit tonul. "Nu poate fi calificat drept anti-european cel care îşi doreşte o Europă mai bună", a precizat Seehofer, referitor la sloganul lansat de CSU la începutul anului în contextul deschiderii pieţii germane a muncii pentru români şi bulgari - "Cine înşeală, zboară".
CSU e ca lupul îmbrăcat "în blană de oaie", avertizează Abendzeitung din München, iar candidatul de vârf al formaţiunii la alegerile pentru Parlamentul European, Markus Ferber, a sintetizat poziţia partidului său: "Sistarea negocierilor de aderare la UE cu Turcia, micşorarea Comisiei Europene, renunţarea la exinderea în continuare a Uniunii Europene". Referitor la România şi Bulgaria, primirea acestor ţări în UE, în 2007, "a fost o greşeală", susţine Ferber
Dar, în presa germană întâlnim şi altfel de articole referitoare la România, în care nu e vorba de "migranţii sărăciei", ci de experienţele pozitive ale unor mari investitori germani în Transilvania. Sub titlul "În România se află viitorul automobilelor germane", Die Welt publică, în ediţia sa electronică, un amplu reportaj privind succesul concernelor germane (între care Daimler şi filiala sa Star Transmission, Marquardt sau Continental), care au deschis unităţi de producţie, care s-au extins continuu şi au creat numeroase locuri de muncă în Sibiu şi în alte regiuni transilvane.
"În Evul Mediu, colonişti germani s-au stabilit la Sibiu, astăzi oraşul a devenit un centru de producţie pentru componete destinate industriei de automobile", scrie Die Welt, care prezintă opiniile extrem de pozitive ale unora dintre managerii concernelor germane. Aceştia se arată foarte mulţimiţi de pregătirea angajaţilor români, între investitori având loc o adevărată "luptă pentru capetele luminate", de oferta bogată culturală pe care o oferă Sibiul cu numeroasele sale festivaluri, de atmosfera plăcută din centrul istoric, de bunele cunoştinţe de germană ale multor locuitori, datorate existenţei de şcoli în limba germană, la care se adaugă şi o univeristate germano-română, deşi în urma valului de emigrare, după 1989, nu mai trăiesc aici decât 1500 de etnici germani. Nu în cele din urmă este apreciată politica promovată de primarul de etnie germană al Sibiului, Klaus Johannis, care a ştiut "să-i atragă pe investitori, să reducă aparatul administrativ, să combată corupţia, să investească în infrastructură şi să restaureze oraşul istoric".