"Mi-a plăcut Helmut Kohl"

DW: Domnule Președinte, în Germania, politica lui Kohl a fost numită ”diplomație în pulover”. Adică șeful guvernului german avea o relație caldă și personală cu marii lideri politici ai lumii, făcând, în acest fe, posibile diverse compromisuri. Pentru dvs. Kohl a fost tot un prieten, sau un partener politic?

Mai degrabă un prieten. Când trebuia să se țină discursuri oficiale, spunea: hai să stăm de vorbă normal. Era foarte relaxat în astfel de întrevederi. Ceea ce îl făcea simpatic. Mi-a plăcut persoana lui și tocmai acest stil de comunicare direct și normal. 

Vă mai amintiți de prima întâlnire cu Kohl, sau de o întâlnire care v-a rămas în minte?

Da, și nu o voi uita niciodată. Eram sindicalist. Era 9 noiembrie 1989. Polonia avea deja primul guvern democratic condus de Tadeusz Mazowiecki. În acel 9 noiembrie, Helmult Kohl a venit la Varșovia și trebuia să mă întâlnească și pe mine, șeful sindicatelor. Eram foarte obosit atunci și situația era destul de haotică. ”Domnii mei”, le-am spus atunci lui Kohl și ministrului de Externe, Genscher, ”în curând va cădea Zidul Berlinului, în curând se va destrăma Uniunea Sovietică. Sunteți pregătiți pentru acestea, în calitate de cea mai puternică țară din Europa?”

Și atunci mi s-a răspuns, cred că de către Kohl: ”Dragă domnule Walesa, ne-am bucura să avem astfel de probleme. Așa ceva nu vom mai trăi. Până să se ajungă la așa ceva, vor crește copaci înalți pe mormintele noastre”. Și chiar în acea seară au fost nevoiți să întrerupă vizita oficială, pentru că la Berlin căzuse Zidul.

Ca politician, Helmut Kohl polariza foarte tare în țară. Polonezii cum îl vedeau pe vremea aceea?

Nu e ușor să explic. Pentru noi, Genscher era marele intelectual politic al vremii. Dar pe Kohl îl consideram un politician iscusit.

Ce îl făcea atât de iscusit?

A reușit să se poziționeze în așa fel încât câștiga la alegeri și devenea tot mai popular - chiar și în centrul și estul Europei - și de fapt în toată lumea. Așa îl vedeam, pe vremea aceea.

În acele timpuri se negocia cu privire la granița Oder-Neisse. Cum s-au desfășurat convorbirile? Kohl a amânat decizia.

Da, avea îndoieli. Am încercat să-i explic la întâlnirea noastră, că Polonia știe foarte bine încotro dorește să meargă. L-a ajutat să înțeleagă mai bine perspectiva poloneză. Doream să înțeleagă cât de urgentă era recunoașterea graniței.

Cât a fost de greu să-l convingeți pe Helmut Kohl?

Avea o poziție foarte clară în această privință. A ieșit până la urmă, dar a însemnat multă treabă.

Și când s-a produs reunificarea Germaniei v-a fost teamă că vecinul din vest al Poloniei ar putea fi prea puternic?

Oamenii care gândesc rezonabil nu au astfel de temeri. Nu puteai să gândești așa atunci. Știm și că a fost logic și important. Astăzi avem probleme în Europa, pentru că nu am clarificat chestiunile de bază.

Revin la a vă întreba cum era Helmut Kohl ca om? L-am văzut o dată. Chiar și numai prin aspectul său eclipsa pe toată lumea.

Da, dar eu eram deasupra lucrurilor. Eram întotdeauna convins de planul meu și nu mă impresiona nimic atât de ușor. Îmi amintesc că de fiecare dată când ne întâlneam, Kohl spunea: ”Am băut deja opt cafele, așa că putem discuta”. Cred că bea enorm de multă cafea, ca să poată rezista. Era foarte mare, masiv. Dar asta nu-l făcea mai puțin prietenos. Așa îl vedeam eu.

Europa trăiește timpuri dificile. Nu e ușor să găsim un viitor comun. Credeți că Helmut Kohl, cu ”diplomația sa în pulover” ar fi reușit să facă lucrurile mai bine, de pildă în relația cu Polonia?

Fără niciun dubiu ar fi făcut lucrurile altfel. Dar astăzi trăim o cu totul altă realitate decât atunci, așa că astfel de comparații sunt dificile. Generația noastră a depășit obstacole în Europa și diverse sisteme economice și politice. Granițe de netrecut au fost înlăturate - mare lucru! Acum se merge în direcția statului european. Sigur că nu în toate domeniile, dar în multe. Trebuie, însă, să ne gândim bine cum construim structura federală a Europei.

Pentru că Europa există pe un fundament național, iar acest lucru trebuie luat în considerare. E nevoie întâi de un fundament comun. Trebuie să ne gândim ce facem cu populismul, cu demagogia și cu minciuna politică? Ce mai înseamnă astăzi stânga și dreapta, din punct de vedere politic? Acești termeni fac parte dintr-o altă epocă. De aceea este greu să construim Europa, în ziua de astăzi. Chiar dacă țelul pare ușor la prima vedere, vrem să egalizăm evoluții diferite și să se accelereze creșterea pentru toți și în interesul tuturor.

Dacă priviți acum spre Germania - cine credeți că duce mai departe moștenirea politică a lui Kohl?

Trebuie să plasăm lucrurile în prezent, într-un nou context. Ceea ce era bine acum 50 de ani nu trebuie neapărat șă fie bine și acum, sau vice-versa. Astăzi trăim alte timpuri și ne confruntăm cu alte provocări. De aceea, nu putem să facem comparații de acest gen.

Interviul a fost realizat de Magdalena Gwózdz / lp