Mesaj pentru susținătorii lui Putin (Spotmedia)

Războiul din Ucraina se desfășoară de aproape șase luni. Armata Rusiei continuă să bombardeze ținte civile când are ocazia, încearcă să cucerească regiunea Donețk după ce a ocupat Lugansk și să reziste în sud unei presiuni tot mai mari dezvoltată de forțele Kievului.

Situația de pe front rămâne complicată, dar în urma armelor trimise de SUA și state ale NATO, Ucraina începe să reducă decalajul puterii de foc înregistrat la începutul conflictului.

Imediat după invazie, în România a existat un mare entuziasm în ce privește sprijinul acordat ucrainenilor care s-au trezit peste noapte în postura de refugiați. Dar entuziasmul s-a mai domolit.

În ultimul sondaj de opinie, realizat în luna iunie, “majoritatea covârșitoare a românilor considerau Rusia drept vinovată pentru războiul din Ucraina (70%), susținea trimiterea de trupe NATO în România și credea că resursele de gaz de la Marea Neagră ne vor aduce independența energetică”, se arată într-un raport publicat de INSCOP. 

În ultima analiză sociologică, realizată de CEC Bank în urmă cu o săptămână, îngrijorarea pentru războiul din Ucraina a coborât pe locul cinci în ce privește preocupările românilor. 

Creșterea prețurilor la energie, creșterea prețurilor la alimente, pandemia și aprovizionarea cu produse de bază au devenit principalele amenințări enumerate de intervievați. 

În urmă cu o lună, războiul din țara vecină era a doua mare temere după prețuri.

Rețeaua de fake-news construită în decenii s-a prăbușit în câteva luni

Propaganda Rusiei în România s-a redus mult în intensitate în ultima jumătate de an. Pe de-o parte, Kremlinul nu a mai avut bani s-o finanțeze, nici aici și nici în alte state din UE, pe de altă parte, acțiunile Comisiei Europene, dar și ale unor state cum ar fi Ucraina, Republica Moldova și altele, de a bloca retransmiterea posturilor TV de promovare a politicii lui Putin au avut ca efect imediat reducerea impactului mesajelor pro Rusia.

Tot ce au construit serviciile secrete ale Moscovei în două decenii s-a destrămat în câteva luni. 

Vârfurile de lance ale propagandei din România au făcut pași înapoi de teama reacțiilor negative ale opiniei publice dar și pentru că au pierdut finanțarea. Același lucru s-a întâmplat cam peste tot în Uniunea Europeană.

Publicul a fost uimit să descopere că în spatele mașinăriei de fake-news a Kremlinului se afla o armată neantrenată, echipament depășit și o strategie făcută după ureche. 

Ucrainenii, deși nimeni nu le dădea vreo șansă la începutul conflictului, rezistă de jumătate de an și au transformat marea armată a Rusiei, care se mai ține la suprafață doar prin faptul că dispune de arme nucleare, într-o glumă.

Cu toate acestea, pe rețelele sociale se observă și o reacție negativă la adresa ucrainenilor. E generată, de multe ori, de experiențe personale, de reacții subiective sau de temeri legate de înrăutățirea mediului economic din cauza prelungirii războiului.

Ce s-ar fi întâmplat dacă Zelenski fugea în Occident?

Ucraina, nici acum, nici înainte de conflict, nu era o democrație consolidată. Sistemul politic era dezechilibrat de scandaluri de corupție, iar instituțiile era infiltrate cu agenți ai Moscovei. Hotărârea populației de a se îndepărta de Rusia și de a se integra în Uniunea Europeană a fost fermă, iar ucrainenii își dau viața pentru asta în fiecare zi.

Asistăm la cel mai mare sacrificiu făcut de o țară și de cetățenii ei pentru integrarea în Uniunea Europeană.

E firesc ca entuziasmul și susținerea pentru ucrainenii loviți de război să se estompeze după jumătate de an de război, dar marea majoritate a românilor au rămas de partea corectă a destinului și știu că Rusia se află la originea crizei.

“Am vorbit astăzi cu lideri din Marea Britanie, Turcia, Franța, Germania, SUA, Suedia, România, Polonia, Austria și alții. Dacă voi, dragi lideri europeni, dragi lideri mondiali, ai lumii libere, nu ne ajutați azi, atunci mâine războiul va bate la ușa voastră”, a spus Volodimir Zelenski, în discursul său de la finalul primei zile de război.

De multe ori mă întreb cum ar fi arătat lumea dacă președintele Ucrainei fugea în acea noapte în Polonia sau Marea Britanie, cum i s-a propus?

Cred că din Ucraina rămânea, în cel mai fericit caz partea de vest, iar Putin ar fi bătut la porțile Chișinăului.

Citiți articolul integral AICI.