„Sistemul judiciar nu este independent în Moldova”

Decidenții puterii judiciare din Republica Moldova au refuzat întâlnirea cu reprezentanții misiunii ICJ. Un raport privind „neîndeplinirea promisiunii despre crearea unui sistem judecătoresc independent în Moldova” a fost făcut public de ICJ la finalul misiunii. DW a discutat despre concluziile raportului cu unul dintre membrii grupului de experți - Massimo Frigo, consilier juridic superior în cadrul Programului ICJ pentru Europa și Asia Centrală.

DW: Am citit atent raportul. De peste 50 de ori menționați în acest raport că sunteți „îngrijorați” și „foarte îngrijorați” în legătură cu ceea ce se întâmplă în justiția din Moldova. Așa stând lucrurile, credeți că a mai rămas ceva de salvat? Mai este recuperabilă justiția în Republica Moldova?

Massimo Frigo: Cred că mai sunt șanse pentru asigurarea independenței reale a judecătorilor. Noi am constatat că 80% din cadrul legislativ necesar pentru asigurarea independenței justiției este în vigoare. Mai sunt doar câteva modificări care trebuie efectuate și noi am făcut recomandări concrete în acest sens. Dar cel mai important e următorul pas – să se lucreze la schimbarea mentalității oamenilor din sistem, a fiecărui judecător în parte. Judecătorii trebuie să se perceapă ca fiind independenți. Fără această schimbare de mentalitate nici o metamorfoză în justiție nu va avea loc.

Ați sesizat această mentalitate viciată și în rândul judecătorilor tineri?

Da, sunt afectați și judecătorii tineri. Se simt inhibați de controlul ierarhic din cadrul sistemului, ceea ce nu ar trebui să existe. Din punctul nostru de vedere, pârghia principală de loializare a acestora este prevederea din lege care se referă la numirea inițială a judecătorilor pe un „termen de probă” de cinci ani. Acești cinci ani sunt cruciali în formarea viitorilor judecători. În acești ani, ei sunt făcuți dependenți de politic și de superiori. Deci, aveți o problemă mare în această privință. Fără anularea acestei prevederi, vă veți roti în cercuri și veți vicia noi și noi generații de judecători.

Cred că este prima dată când citesc, într-o evaluare atât de importantă, constatări atât de tranșante despre frica ce persistă în rândul judecătorilor. Ce sau cine impune această frică în rândul judecătorilor?

În timpul discuțiilor pe care le-am avut pe parcursul aflării noastre în Republica Moldova am constatat că judecătorii se tem să-și exprime opiniile, se tem să ia decizii contrare intereselor puterii politice, se tem să ia o altă decizie decât cer procurorii. Se tem că, dacă nu vor fi ascultători, nu vor mai fi promovați, se tem ca în privința lor să nu fie pornite proceduri disciplinare și să nu fie expulzați din sistem și chiar se tem că ar putea fi urmăriți penal pentru deciziile pe care le iau. Aveți o prevedere legală foarte vagă în acest sens, în baza căreia sunt urmăriți penal mai mulți judecători. Mai mult, unii din cei cu care ne-am întâlnit ne-au spus că se tem să nu fie presați prin intermediul membrilor familiilor.

Cum credeți Dvs că ar putea fi descătușați judecătorii din Republica Moldova?

În primul rând trebuie finalizate reformele în domeniul justiției și trebuie să vă asigurați că, urmare a acestor reforme, judecătorii nu vor mai putea fi persecutați, șantajați cu dosare sau sancționați disciplinar pentru exprimarea opiniilor.

Să finalizăm reformele în justiție? Credeți că ele au fost începute?

La nivel legislativ s-au făcut anumite reforme în ultimii șapte ani, dar nu vedem rezultate pentru că, la modul practic, nu au fost implementate. Dar să știți că reformele în justiție nu se fac rapid. În al doilea rând, aveți nevoie de instituții ale sistemului judiciar care să fie independente - să protejeze și să încurajeze independența judiciară. Nu aveți așa ceva în Moldova!

Menționați în raport că „CSM a devenit un instrument de presiune asupra unor judecători și o amenințare la adresa independenței lor”. Dacă este așa, înseamnă că sistemul nu se mai poate purifica și nu se mai poate proteja din interior, pentru că instituția menită să vegheze asupra independenței judecătorilor a devenit, de fapt, - spuneți Dvs – „o amenințare”.

Noi nu considerăm că sistemul a eșuat și nu se mai poate purifica din interior. Încă o mai poate face. Prin această constatare scoatem în evidență altceva. CSM, ca instituție, trece printr-o perioadă de testare. Nu putem spune că este o instituție eșuată, care funcționează doar defectuos. Din contră, trebuie să vedem ce ar trebui de schimbat ca să devină funcțională – ce trebuie schimbat ca să-și asume pe deplin rolul de garant al independenței judecătorilor. În acest sens, în raport, noi am propus câteva soluții. Una dintre acestea se referă la anularea calității de membri „din oficiu” ai CSM pentru ministrul Justiției, procurorul general și președintele Curții Supreme de Justiție și creșterea ponderii, în CSM, a judecătorilor din instanțele de fond. Acum sunt trei din instanța de fond din Chișinău, unul de la Curtea de Apel și trei de la CSJ... Or numărul judecătorilor în instanțele de fond este mult mai mare comparativ cu numărul celor de la CSJ și CA și ei trebuie să fie mai bine reprezentați în CSM.

Ați dedicat un capitol întreg în acest raport fenomenului examinării dosarelor de rezonanță în ședințe închise. Știți probabil că s-a întâmplat chiar ca un astfel de dosar să fie examinat cu excluderea din proces a inculpatului și a avocaților acestuia... Ați mai auzit așa ceva?

E ceva ieșit din comun! În general, examinarea dosarelor în ședințe închise ar trebui să fie o excepție și, de obicei, această măsură este aplicabilă cu scopul protejării minorilor care figurează în dosar sau a victimelor abuzate – adică, atunci când apare necesitatea stringentă de a proteja pe cineva. Dar în cazurile de rezonanță de felul celor examinate în Moldova este inadmisibilă opacitatea. O atare abordare judiciară încalcă nu doar dreptul la un proces echitabil, care presupune examinarea cazului în ședințe publice, dar și dreptul societății de a ști ce se întâmplă cu aceste cazuri. Adevărat, pot avea loc ședințe închise atunci când este vorba de securitate națională, dar cazurile despre care ne-au comunicat cei cu care ne-am întâlnit cu siguranță nu cad sub incidența acestei norme.

În opinia Dvs, ce se întâmplă acum în Republica Moldova? Unii vorbesc despre capturarea instituțiilor statului, alții – despre mafie sau dictatură. Dvs ce ați văzut în Moldova?

Misiunea noastră a fost una concentrată strict pe sistemul judiciar. Nu am cercetat regimul politic sau carențele democrației. Dar, la finalul expertizei pe care am făcut-o, vă pot spune cu certitudine că sistemul judiciar nu este independent în Moldova. Nici cadrul legislativ, nici cadrul instituțional nu permit funcționarea independentă a sistemului judecătoresc. Există o influență puternică din partea politicului asupra justiției.

Cât de deschiși să dialogheze cu Dvs au fost cei din sistemul judiciar din Moldova?

Cu regret, cei de la CSM, CSJ și Asociația Judecătorilor au refuzat să se întâlnească cu noi pe tot parcursul misiunii noastre în Moldova. Ne-au spus că nu au timp pentru noi, deși am exprimat disponibilitatea de a ne întâlni cu ei oricând sunt ei disponibili. Pentru noi era foarte importantă discuția cu reprezentanții acestor instituții. Regretăm că ne-au refuzat. Până acum, în experiența mea de lucru în cadrul ICJ pe subiectul independenței justiției, adică în ultimii 12 ani, am avut doar un caz când șefii instituțiilor judiciare au refuzat să se întâlnească cu noi – este vorba de Consiliul judecătorilor și procurorilor din Turcia, o instituție reformată în 2017 și, după reformă, și-a pierdut garanțiile de independență. Pot doar să sper că, în cazul Moldovei, acest refuz a fost un accident și sper ca pe viitor să putem avea un dialog cu instituțiile judiciare-cheie din Republica Moldova. Totodată, apreciem că doi reprezentanți non-judecători din cadrul CSM au acceptat să discute cu noi. De asemenea, am avut întrevederi la Ministerul Justiției, Curtea de Apel, ne-am întâlnit cu judecători din instanțele de fond, cu foști judecători de la CSJ, cu avocați, cu reprezentanții Consiliului Superior al Procurorilor, cu mediul academic, cu reprezentanți ai societății civile și cu jurnaliști care au tangențe cu sistemul judecătoresc. Numai șefii instituțiilor-cheie din domeniul justiției nu au binevoit să se întâlnească cu noi. Și trebuie să menționez că, în timpul misiunii noastre din 2012, instituțiile de reglementare din domeniul justiției au fost foarte deschise și ne-au oferit informații prețioase.

Comisia Internațională a Juriștilor este compusă din 60 de judecători și avocați renumiți din toate regiunile lumii. ICJ promovează și protejează drepturile omului și principiile statului de drept. A fost constituită în 1952 și este activă pe cinci continente.