Maia Sandu: "Oamenii integri nu sunt lăsați să iasă în față"

Masterandă a Harvard Kennedy School, Maia Sandu a renunțat la salariul de consilier al directorului Băncii Mondiale și s-a întors în Moldova în funcția de ministru al Educației. În timp scurt, a reușit să implementeze reforme draconice în domeniul educației, pentru care a fost criticată de opoziție, dar aplaudată de cetățeni. Datorită sprijinului popular, a fost menținută în funcție în guvernul condus de Chiril Gaburici (învestit cu ajutorul comuniștilor, care îi ceruse în repetate rânduri demisia). Ulterior l-a denunțat pe acesta pentru că ar fi utilizat o diplomă falsă. A blamat corupția și mimarea reformelor de către guvernare. După căderea guvernului Gaburici, i s-a propus să formeze noul Cabinet de Miniștri al Alianței pentru Integrare Europeană – 3. A condiționat preluarea funcției prin numirea unui procuror european și prin neimplicarea politicului în formarea listei nominale a guvernului. „Maia Sandu nu este o regină şi Moldova nu este monarhie. Să nu pună condiții! Noi suntem la guvernare”, – au reacționat unii lideri ai coaliției de guvernare. Astfel a fost „expulzată” din Guvern, devenind un aprig susținător al protestelor anti-oligarhice non-stop din centrul Chișinăului. DW a realizat un interviu cu Maia Sandu despre prezentul și viitorul Republicii Moldova.

Deutsche Welle: - Mulți moldoveni v-au perceput ca pe o persoană ce întruchipează lupta contra corupției și minciunii. Unii vă privesc ca pe o ultimă salvare a cursului european al țării și de reabilitare a taberei democratice. Totuși, am sesizat că ezitați să intrați în politică. Ce vă oprește?

Maia Sandu: - Cursul european este, pe bună dreptate, calea cea mai scurtă spre o societate democratică și standarde înalte de viață pentru toți cetățenii, dar păstrarea acestui curs nu poate depinde de o singură persoană. După eșecul lamentabil din ultimii ani al forțelor politice pretinse proeuropene, este necesar un efort considerabil pentru a mobiliza electoratul decepționat și a asigura sprijin suficient pentru transformări radicale. Singurul obiectiv în jurul căruia poate fi mobilizat electoratul este combaterea corupției, doar că la moment nu avem partide politice credibile care să abordeze problema în mod categoric. Pe de altă parte, construcția unui proiect politic nou, format din oameni cu trecut ireproșabil, care au curajul să spună lucrurilor pe nume și care au demonstrat un grad înalt de profesionalism, presupune costuri pe care nici eu, nici alți potențiali membri ai echipei nu ni le putem permite.

DW: - Deficitul de politicieni integri în Moldova este mai stresant ca niciodată. Lipsește alternativa, iar reformele cerute de partenerii de dezvoltare stagnează! În ce ar consta un proiect de salvare a Moldovei, reieșind din realitățile cumplite de astăzi?

M.S. - Deficitul de politicieni integri se explică în primul rând prin reticența oamenilor cumsecade de a se implica în procesul politic autohton care este caracterizat de un grad de cultură foarte scăzut, lipsă de transparență și reguli dubioase. În al doilea rând, chiar și puținii oameni corecți care se aventurează în politica moldovenească nu sunt lăsați să ajungă în față de către liderii partidelor politice, care văd în ei potențiali concurenți în cadrul propriilor formațiuni politice. Astăzi este, poate, mai complicat decât oricând să oferi soluții rapide pentru problemele cu care se confruntă țara. Oamenii care înțeleg acest lucru vor ezita și mai mult să-și asume această responsabilitate. Sistemul bancar este doar un exemplu de domeniu în care problemele nesoluționate de-a lungul timpului au degenerat într-o situație de criză. Mai sunt și alte sectoare în care ne putem aștepta la „dezastre” similare în viitorul apropiat. În ultimii 15 ani guvernările au preferat să facă schimbări cosmetice, în cel mai bun caz, în loc să abordeze problemele în toată complexitatea lor și să ofere soluții durabile. O guvernare responsabilă ar trebui să lase la o parte populismul, să facă radiografia tuturor sectoarelor, să prezinte situația așa cum este, explicând riscurile care ne amenință și argumentând necesitatea reformelor în toate domeniile. Bineînțeles, o asemenea abordare și-o poate permite doar o guvernare credibilă. Cum ajungem să avem o asemenea guvernare în timp restrâns, nu știu.

DW: - De ce nu ați aderat la proiectul politic al lui Iurie Leancă – Partidul Popular European din Moldova? Iurie Leancă a spus recent că încă ține ușa deschisă pentru Dvs.

M.S. - Așa cum am spus mai sus, dacă voi ajunge vreodată să fac parte dintr-o formațiune politică aceasta va trebui să abordeze toate problemele într-un mod tranșant, mai ales când e vorba de combaterea corupției.

DW: - Ați transmis mai multe mesaje de susținere față de cei care protestează în Piața Marii Adunări Naționale, iar aceasta i-a determinat pe unii să spună că veți fi liderul partidului pe care vor să-l creeze liderii Platformei civice „Demnitate și Adevăr”. Vă rugăm să vă precizați atitudinea față de un astfel de scenariu, pe de o parte și față de protestul stângii, din fața Parlamentului, pe de altă parte.

M.S. - Am susținut și susțin în continuare protestele organizate de Platforma civică „Demnitate și Adevăr”. În situația în care guvernarea pare să fie total imună la supărările oamenilor și să fi uitat de promisiunile făcute în campania electorală, protestele pașnice rămân unul dintre puținele instrumente de exercitare a presiunii din partea cetățenilor. Cât privește apariția unui partid politic ca urmare a acestor proteste, e firesc ca să apară unul sau chiar mai multe proiecte politice noi, în situația în care partidele de la guvernare și-au trădat propriul electorat. Este important însă ca acest lucru să se întâmple în mod transparent și oamenii să știe pentru ce sunt mobilizați în piață. Nu am discutat despre participarea într-un eventual proiect politic creat din liderii Platformei. Bănuiesc că un asemenea proiect s-ar confrunta cu aceeași dificultate de mobilizare transparentă a resurselor financiare suficiente pentru a concura cu formațiuni poltice care își finanțează activitatea din bani mai puțin curați. Referitor la protestul stângii, chiar dacă s-ar putea ca unii oameni care participă la aceste proteste să o facă din aceleași motive ca și susținătorii Platformei DA, liderii acestui protest au cu totul altă agendă - să folosească nemulțumirea oamenilor, pentru a ajunge la putere, fără ca să-și dorească cu adevărat eliminarea practicilor păguboase din procesul de administrare a țării.

DW: - Ați spus că Moldova este un stat captiv. Cine ține acest stat în captivitate? Prin ce pârghii? Și cum ar putea scăpa din această captivitate.

M.S. - Statul este ținut în captivitate de politicienii care au împărțit între ei instituțiile de drept și de reglementare. Nu știu exact prin ce pârghii controlează aceștia instituțiile statului. Din auzite, se pare că acest lucru se face prin șantaj cu dosare, prin recompense materiale, promisiuni de funcții etc. Instituțiile statului vor putea fi scoase din captivitate doar atunci când cei care le controlează vor fi înlăturați de la putere. Dar atâta timp cât aceste instituții sunt slabe, există pericolul ca alți oligarhi să încerce să și le subordoneze în viitor. Este important ca în momentul în care se schimbă puterea să se insiste de la bun început pe reforme instituționale serioase, pe promovarea în funcții a persoanelor profesioniste și integre și să se facă investiții considerabile în consolidarea independenței și capacității acestor instituții. Până atunci, exercitarea presiunii publice pentru înlocuirea conducerii acestor instituții controlate politic oferă o mică șansă de a „inflitra” în sistemul corupt oameni care ar pregăti demolarea acestuia.

DW: - La un moment dat ați fost nominalizată pentru funcția de prim-ministru... Apoi liderul PLDM, care v-a nominalizat, s-a răzgândit. Ce sfori s-au tras atunci?

M.S. - Nu am cum să știu dacă s-au tras sfori și care au fost acestea. Nici nu mă interesează. Liderii alianței au ieșit „șifonați” din această întâmplare deoarece condițiile pe care le-am formulat eu erau pertinente și împărtășite de foarte mulți cetățeni. Această experiență a fost o dovadă în plus că liderii alianței nu-și doreau o schimbare adevărată, iar promisiunile că voi avea sprijin politic pentru reforme după votarea guvernului erau deșarte.

DW: Guvernarea spune că Moldova are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate politică, sugerând, într-un fel, protestatarilor să meargă acasă și să aibă răbdare până guvernanții, vorba premierului Streleț, „vor moderniza țara”. Dumneavoastră ați văzut din interior cum înțeleg guvernanții această „modernizare”. Își doresc? Sunt capabili acești guvernanți să implementeze reforme care să ducă Moldova în UE?

M.S. - La moment impedimentul principal în procesul de modernizare a țării este scoaterea organelor de drept și a celor de combatere a corupției de sub controlul politic și consolidarea capacității acestora. Fără a înregistra progrese pe această dimensiune, nu ne putem mișca înainte nici pe alte sectoare chiar dacă guvernarea și-ar dori acest lucru. În același timp, reforma justiției reprezintă un pericol pentru cei care au controlat și controlează în continuare instituțiile statului, de aceea este greu să ne imaginăm cum politicienii își vor semna propria sentință. Dimportivă, eu cred că ei vor încerca să amâne pe cât este posibil aceste reforme.

DW: Există voci care spun că demisia guvernatorului BNM Dorin Drăguțan a fost parte a unui scenariu de zădărnicire a negocierilor cu FMI. Chiar și cei care i-au cerut anterior demisia cred așa. Dumneavoastră cum vi s-a părut această demisie?

Eu am văzut această demisie anunțată înainte de venirea misiunii FMI mai degrabă ca pe o încercare de răzbunare din partea guvernatorului. Dar chiar dacă rămânea în funcție, acest lucru nu ar fi salvat situația. Misiunea FMI, care și-a încheiat vizita la Chișinău acum câteva zile, nu a avut mandat de negocieri pentru că nici Guvernul, nici Banca Națională nu au demonstrat suficient angajament față de acțiunile pe care le așteaptă Fondul.

DW: - Vă mulțumim!