Maia Sandu la Bucureşti

Nimic concret sau nou, după declarațiile celor doi președinți Maia Sandu și Klaus Iohannis, la finalul întâlnirii de la Palatul Cotroceni. Ca și cu o zi mai devreme, la Varșovia, șeful statului român a dat asigurări că „Republica Moldova nu va rămâne singură” în fața provocărilor la adresa securității și a ordinii constituționale. „România va continua să sprijine respectarea suveranității și a integrității teritoriale ale Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional”, a precizat președintele României, adăugând că a „solicitat sancționarea de către UE a celor care doresc subminarea statului de drept în Republica Moldova”.

Iohannis s-a referit la „tentative ruse de destabilizare”, la „acțiunile hibride ale Rusiei, care se intensifică”, susținute de propaganda pro-rusă cu scopul de a alimenta cu „narative utile Rusiei”. Mesajul vine după mai multe zile în care spațiul public din Republica Moldova a fost asediat cu manipulări care încearcă să amplifice incertitudinea și neliniștile populației între Nistru și Prut.

De partea ei, Maia Sandu a vorbit în trecere despre cele mai recente încercări ale propagandei rusești de a-i destabiliza țara, fără să intre în detalii. „Republica Moldova trece prin provocări fără precedent (...) Pe parcursul anului am avut provocări de securitate cu scopul de a crea haos și de a destabiliza regiunea. Unii au dorit ca țara noastră să cadă, să poată instala la Chișinău un guvern marionetă, servil intereselor Kremlinului. Republica Moldova rămâne în picioare. În timp ce unii ne șantajează, alții ne îmbrățișează”, a declarat președinta, mulțumind României pentru ajutorul „sincer și dezinteresat”.

Președinții au lăsat loc de speculații

Deși au deplâns din nou asediul informațional la care propaganda prorusă supune populația din zonă, cei doi președinți nu au fost deloc generoși în lămuriri pentru proprii cetățeni. Mesajele celor doi oficiali au fost unilaterale, fără un dialog cu reprezentanții presei. Cu o zi înainte, la Varșovia, Iohannis argumenta, în favoarea opacității comunicaționale, că „este în interesul tuturor părților să facem mult și bine atunci când trebuie și să vorbim puțin, dar bine”.

În discursurile rostite la București, nici unul dintre cei doi nu a oferit detalii concrete despre discuțiile purtate în ora de convorbiri tete-a-tete, ceea ce lasă loc de speculații cu privire la temele abordate. Klaus Iohannis nu a adus lămuriri suplimentare la declarațiile făcute la Varșovia, când, mai categoric decât la Cotroceni, a transmis moldovenilor „asigurări că suntem alături de ei, nu numai cu vorba, ci și cu fapta (...) în orice scenariu”. Deocamdată nu este limpede ce scenarii au pe masă decidenții din cele două capitale și nici dacă printre acestea există și soluții la o ipotetică, chiar și puțin probabilă, agresiune militară rusească, fie ea clasică, fie asemănătoare celor care au dus la anexarea Crimeei și la ocuparea Donbassului.

Anumite indicii privind temele necomunicate ale întâlnirii pot fi eventual speculate dintr-un pasaj al mesajului președintei Sandu, în contextul intenției anterior anunțate a Chișinăului de a renunța la neutralitatea militară: „La începutul războiului, Moldova era cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei (...) Acum suntem mai pregătiţi, consolidăm capacitatea de apărare (...) suntem mai rezistenţi şi mai puternici".

Pentru aceasta, Moldova are nevoie fie de garanții externe de securitate, fie de înzestrare militară. În ambele situații este de urmărit reacția Moscovei, chiar dacă din semnalele transmise prin instrumentele războiului hibrid, aceasta este anticipabilă.

Premierul proaspăt instalat al Moldovei, Dorin Recean, va veni la București, săptămâna viitoare. Va fi prima vizită în străinătate a noului șef al Guvernului de la Chișinău, de la preluarea mandatului, a mai anunțat Maia Sandu.