Nouă strategie comunitara pentru comunitatea LGBTIQ+

În timpul unei demonstraţii dedicate Zilei Independenţei Poloniei, la Varşovia, miercuri, a fost incendiată o locuinţă. În ciuda îngrădirilor impuse pentru combaterea pandemiei, câteva mii de oameni se adunaseră în centrul oraşului. Printre demonstranţi se numărau şi reprezentanţi ai extremei drepte. Imediat după ce s-a pus în mişcare coloana de demonstranţi, au fost lansate artificii din mulţime, care au ajuns în balconul apartamentului respectiv. Acolo fuseseră arborate un steag în culorile curcubeului şi un afiş feminist.

Astfel de incidente nu mai sunt demult cazuri izolate trecute în contul extremei drepte. Reprezentanţi ai comunităţilor LGBTIQ relatează tot mai des despre cazuri masive şi extinse de discriminare. Situaţia este reflectată şi de studiul realizat de Agenţia UE pentru Drepturile Omului (FRA). Potrivit acestui document, în 2019, în jur de 43 de procente dintre membrii comunităţii minorităţilor sexuale recunoşteau că se simt discriminaţi. În 2012, ponderea acestora era de 37 la sută.

Comisia Europeană vrea să schimbe acum situaţia şi a pregătit o strategie amplă pentru egalitatea în drepturi. "Prima de acest fel", după cum a subliniat comisara Vera Jurova la prezentarea studiului citat, împreună cu colega ei, comisara pentru Drepturi Egale, Helena Dalli. "Prea mulţi oameni nu pot fi ei înşişi, fără a se teme de discriminare, excludere sau violenţe", a menţionat însărcinata pentru Transparenţă şi Valori în UE.

Bruxellesul vrea să fie un exemplu

Proiectul Comisiei se bazează pe patru direcţii. Mai întâi, se vor decide măsuri anti-discriminare. De exemplu, aşa numita terapie de conversie, prin care, pe baza unor studii empirice, care afectează sănătatea, homosexualii ar putea deveni heterosexuali, va fi interzisă. Copiii veniţi pe lume ca intersexuali, adică cu variaţiuni ale organelor sexuale feminine şi masculine, nu vor mai putea fi operaţi pentru stabilirea unui anume sex fără acordul lor. Un alt punct important este siguranţa persoanelor din rândul comunităţii LGBTIQ+, care devin deseori ţinta unor atacuri verbale sau violenţelor fizice. În acest scop, Comisia propune, printre altele, ca atacurile homofobe să fie considerate în dreptul european drept infracţiuni.

Mai dificil de aplicat în practică se vor dovedi drepturile aşa-numitelor "familii curcubeu". Din cauza diferitelor legislaţii în domeniu din fiecare stat membru al UE, recunoaşterea paternităţii în parteneriatele de acelaşi sex nu este garantată în fiecare stat comunitar. Comisara Jurova spune că doar 21 din cele 27 de state membre recunosc într-o formă sau alta parteneriatul între persoane de acelaşi sex. În cazul adopţiilor, numărul statelor care au reglementări legislative este şi mai mic. Pentru a adopta un cadru legislativ în acest sens este nevoie de acordul tuturor statelor comunitare. Se va încerca găsirea unei soluţii care să poată fi negociată şi acceptată de toate statele membre, a mai adăugat Jurova.

Planul se doreşte a fi un model european pentru întreaga lume, în scopul garantării egalităţii în drepturi şi protejării membrilor comunităţii LGBTIQ. Dar, mai ales în Europa, planul va întâmpina o puternică rezistenţă.

Homofobie în Ungaria şi Polonia

Polonia şi Ungaria sunt copiii problemă ai Europei nu doar din perspectiva respectării statului de drept. Şi din punctul de vedere al drepturilor minorităţilor sexuale, ambele state sunt des criticate. În Polonia, de exemplu, există aproximativ 100 de comunităţi care au introdus aşa numitele "zone libere de LGBT". Iniţiativa a pornit după ce primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, a propus introducerea temelor legate de comunitatea  LGBTIQ în cursurile de educaţie sexuală în şcolile din capitala Poloniei. Ca reacţie, respectivele comunităţi au decis să se declare libere de o "ideologie LGBT", de care îi acuză pe membrii comunităţii. UE și mai ales preşedinta Comisiei Ursula von der Leyen au criticat de mai multe ori situaţia şi au sistat finanţarea proiectelor europene în zonele afectate. Este însă un exemplu referitor la limitele de acţiune ale Uniunii Europene. Dat fiind că este vorba despre regiuni, Comisia Europeană atrage atenţia asupra imposibilităţii aplicării unor sancţiuni eficiente, cum ar fi procedura de infringement.

În Ungaria, guvernul urmează să modifice în aceste zile definiţia familiei din constituţie. Astfel, dacă propunerea va fi acceptată, atunci, în viitor, familiile vor fi formate din "un tată bărbat şi o mamă femeie". O contradicţie clară faţă de încercările Comisiei de a clarifica situaţia legală a familiilor curcubeu.

Pentru punerea în aplicare a acestui plan, UE depinde de sprijinul tuturor statelor membre, inclusiv al celor cu vederi ultraconservatoare, care acuză răspândirea "ideologiei LGBTIQ+". Comisara pentru Egalitate în Drepturi, Helena Dalli, a încercat să răspundă acuzaţiilor cu argumente. "Modul în care am fost născuţi nu se bazează pe ideologie, ci pe natură, biologie şi ştiinţă".