Iunie 2022, șansa Moldovei de a ieși din zona gri a Europei

CE recomandă ca Moldovei și Ucrainei să li se ofere statut de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, dar cele două țări vor avea de îndeplinit ulterior mai multe condiții. În cazul Georgiei se va proceda invers – mai întâi va avea de îndeplinit anumite condiții, după care va fi examinată posibilitatea acordării statutului de țară candidat.

Lavrov amenință Chișinăul

Rusia a anticipat decizia Comisiei Europene și, prin gura ministrului de Externe, Serghei Lavrov, a proferat amenințări la adresa Chișinăului. Acesta a declarat joi, într-un interviu oferit unui post de televiziune aservit Kremlinului, că Occidentul ar încerca să transforme Moldova „în a doua Ucraină” și a sugerat că Chișinăul ar șantaja Rusia cu aderarea la UE, pentru a obține un preț mai mic la gaze: „Ei (autoritățile moldovene – n.n.) spun: începem acum aderarea la Uniunea Europeană, apoi vom vedea ce ne promit acolo - și vom vedea dacă mai rămânem în CSI. Și alte declarații: rușii ar trebui să ne ofere din nou o reducere la gaz, să amâne plățile. (…) Uniunea Europeană lucrează foarte dur, forțându-i pe acești candidați să deschidă al doilea front”, a declarat Lavrov.

În replică, președintele moldovean Maia Sandu a menționat joi seară, în cadrul unei emisiuni, că nu vede nicio legătură între livrările de gaze și statutul de țară candidat la UE la care râvnește Moldova. Ea a explicat că Chișinăul achită scump și la timp pentru gazul rusesc consumat. „Moldova este țară independentă și suverană iar cetățenii au spus că vor să trăiască într-o țară liberă, într-un stat care-i respectă, în care se poate construi bunăstare”, a mai spus Maia Sandu.

Moldova intră pe o traiectorie pe care Rusia nu o mai poate controla

În opinia fostului ambasador al Moldovei la Washington, Igor Munteanu, Moldova trebuie să utilizeze la maximum deschiderea UE, pentru a nu rămâne în „zona gri” a Europei: „Această zonă gri este una în care Rusia încearcă să modeleze tot ce vrea. Iar proiectul de vis pe care și-l dorește Putin în acest moment, prin războiul din Ucraina, este să reconstruiască un URSS de tip berbec prin care să distrugă securitatea europeană și să construiască un fel de sistem bipolar în care lumea controlată de Rusia este de o anumită culoare iar celaltă parte, de o altă culoare”, susține Munteanu. Potrivit lui, Rusia este deranjată de faptul că Moldova va deveni stat candidat la aderareaa la UE, pentru că asta schimbă axa – Moldova ar intra pe o traiectorie de integrare instituțională și politică pe care Rusia nu ar mai putea-o influența.

Una dintre pârghiile principale pe care le are Rusia în Moldova este regiunea transnistreană, controlată de un regim separatist pro-rus, unde staționează ilegal o armată rusească și unde Rusia controlează cele mai mari depozite de armament din Europa. Lavrov a invocat această pârghie în interviul de joi.

Disponibilitatea autorităților moldovene de a primi ajutor substanțial din partea Occidentului pentru modernizarea armatei a generat frisoane la Tiraspol și iritații mari la Moscova. Mai mulți oficiali britanici și americani au pledat în ultima vreme pentru fortificarea armatei naționale a Moldovei, inclusiv prin livrări de armament modern, iar autoritățile de la Chișinău au sugerat că ar fi dispuse să accepte un asemenea ajutor. „Noi nu vrem război, dar e firesc să ne protejăm. Avem armată și e firesc ca aceasta să nu meargă cu sapa, dar să aibă echipamentele corespunzătoare”, a declarat președintele Maia Sandu. Potrivit ei, faptul că armata va fi dotată cu echipamente moderne nu înseamnă că Moldova renunță la statutul de neutralitate – o narațiune propulsată în spațiul public de partidele pro-ruse din Moldova.

Și Tiraspolul amenință cu reaprinderea conflictului

Miercuri, în cadrul vizitei efectuate la Chișinău, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că Republica Moldova va primi 40 de milioane de euro de la Fondul European de Apărare pentru a-și dubla bugetul militar. „Moldova este în prima linie. Neutralitatea Moldovei nu înseamnă în niciun caz demilitarizarea țării”, a spus Macron.

Exponenții administrației separatiste pro-ruse de la Tiraspol au amenințat din nou că livrarea de ajutor militar către Chișinău ar putea reaprinde conflictul transnistrean. Potrivit pretinsului „ministru de externe” de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, „conflictul cu Moldova ar putea escalada brusc după ce armele NATO vor ajunge la Chișinău”.

În opinia ex-ambasadorului moldovean la Washington, Igor Munteanu, Chișinăul trebuie să facă mai mult pentru a slăbi regimul separatist de la Tiraspol iar în contextul închiderii căilor de acces, în legătură cu războiul din Ucraina, o astfel de măsură poate fi eficientă. „Trebuie să lipsim regimul separatist de resurse de existență. Noi avem vulnerabilități sistemice asupra cărora nu muncim suficient. În continuare cumpărăm 70% din necesarul de energie electrică din regiunea transnistreană”, a explicat Munteanu.