Legile Educației: heirupismul autohton

După ce am parcurs peste trei decenii de învățământ haotic păstorit de treizeci de miniștri, încheiem un an în care educația a stat sub semnul proiectelor legislative ale fostului ministru Sorin Câmpeanu. De fiecare dată când s-a făcut o brumă de reformă a apărut un spiriduș care a tulburat apele: următorul ministru, care nu a făcut decât să aplice directivele partidului care l-a trimis în misiune.

La ora actuală, pregătirea precară și dezinteresul unor cadre didactice pentru exercitarea optimă a profesiei sunt principalele probleme ale sistemului de educație. Potrivit unui sondaj de opinie realizat în octombrie de Inscop, 53,6% dintre români indică această stare de fapt. Același studiu relevă că următoarele două probleme din învățământ sunt abandonul școlar în rândul copiilor din mediile defavorizate (45,1%) și lipsa de disciplină a elevilor (41%). Procentul celor care incriminează părinții pentru slaba implicare în educația copiilor este dezarmant: 61,6% dintre cei chestionați sunt de acord cu afirmația „Părinții din ziua de azi nu acordă suficientă atenție educației copiilor la școală.“

Consultările publice nu au fost însoțite de dezbateri față în față ale specialiștilor

Aici ne aflăm. Proiectele Legilor Educației fac dovada unui heirupism autohton de care politicienii nu se pot dezbăra, deși educația este cel mai important pilon de dezvoltare și emancipare a unei societăți. O nouă generație trebuie să pornească de pe podiumul generației precedente și tot așa.

După o lună și jumătate de consultări publice, proiectele Legilor Educației întocmite pe picior de echipa ministrului Sorin Cîmpeanu au rămas aproape neschimbate. Proiectul „România Educată“ inițiat de președintele Klaus Iohannis încă din 2016 a fost asumat aproape la virgulă de Sorin Cîmpeanu. Ceea ce ministrul a numit consultări publice au fost în bună măsură propuneri trimise ministerului inclusiv online de către cadre didactice, părinți, elevi, sindicate din învățământ, specialiști în științele educației sau personalități din mediul cultural.

Deși sute de cadre universitare și personalități publice i-au cerut ministrului să prelungească perioada de consultări, întrucât acestea au fost programate în perioada de vacanță, Sorin Cîmpeanu a spus că cei care solicită acest lucru „sunt un grup de interese“.

Ministrul Educației a declarat după încheierea consultărilor că peste 2.000 de propuneri de îmbunătăţire a celor două proiecte au fost transmise ministerului. Problema de fond derivă tocmai din această aserțiune. Consultările publice pe baza proiectelor nu au fost însoțite decât rarisim și de dezabateri publice, în sensul că punctele de vedere ale unor specialiști în educație ar fi trebuit să fie dezbătute față în față, inclusiv în prezența presei, care să facă publice concluziile unor astfel de dezbateri trimise ministerului. Opinia publică a așteptat în zadar acest gest obligatoriu.

Colecte populiste de la internauți habarniști

În timpul consultărilor publice, reprezentanți ai Partidului Național Liberal au transmis o invitație la dat cu părerea pentru orice persoană care nu avea nici în clin nici în mânecă cu sistemul de învățământ. O redau aici, pentru că seamnă mai degrabă cu un anunț electoral: „Am lansat platforma interactivă de consultare online pentru noile legi ale Educației! Intră pe www.legile-educatiei.pnl.ro și spune-ne părerea ta despre fiecare măsură în parte!“ Probabil că mii de internauți habarniști au dat curs invitației liberalilor. Ce propuneri au fost transmise ministerului și după ce criterii au fost reținute nu știm, deși PNL ar fi putut să-și facă prin această inițiativă o carte de vizită pentru opinia publică.

Cu zeci de ani în urma modelului educațional finlandez

Nu știm ca Sorin Câmpeanu să fi avut consultări cu miniștri din alte țări în care educația este performantă, ocupând primul loc prin pârghiile care contribuie la dezvoltarea societății. Modelul educațional finlandez este cel mai performant din Europa, unde 93% dintre absolvenții de liceu promovează examenul de bacalaureat, iar 65% dintre liceeni ajung la facultate. Însă pentru a ajunge aici, Finlandei i-au trebuit 15 ani de reforme, alocând și printre cele mai mari procente din PIB la nivel european. În acest caz, dacă Sorin Câmpeanu s-ar fi uitat peste gardul vecinului nu ar fi fost o impietate. Ba dimpotrivă, ar fi fost o lecție pe care să o învețe pe de rost.

Un consilier la o mie de elevi și preșcolari

Actualul ministru al Educației Ligia Deca spune că până în 2026 ministerul va înființa 2.550 de posturi pentru asigurarea personalului necesar. Cum va fi atins acest obiectiv în situația în care de ani de zile la examenele de titularizare aproape 50% dintre cadrele didactice nu obțin note de trecere? Nu de puține ori au fost cazuri când unii dascăli au fost prinși copiind și au fost eliminați din examen. Ministrul Deca nu suflă o vorbă despre dezastrul în care ne aflăm.

Alt obiectiv asumat de Ligia Deca din proiectele lui Cîmpeanu este creșterea cu 50% a numărului de consilieri școlari. Știe ministrul Educației câți consilieri avem în acest moment? În medie, unul la o mie de elevi și preșcolari. În condițiile în care discriminarea, violența și bullyngul din școli ating cote de avarie, când unii profesori agresează nu doar verbal, ci și fizic elevii, când părinții recurg la violență împotriva copiilor, când mii de copii sunt lăsați în grija bunicilor sau a mătușilor de familiile care lucrează în străinătate, iar mulți dintre ei cad pradă depresiilor și tentativelor de suicid, știe doamna ministru cât timp poate aloca un consilier școlar fiecărui elev cu probleme? În medie, aproximativ cinci minute.

Un as în mânecă pentru Ligia Deca: să spună nu

Toate aceste aspecte și încă o serie de puncte nevralgice din proiectele Legilor Educației sunt asumate integral de ministrul Ligia Deca. Fostul consilier prezidențial care a conceput proiectul președintelui Iohannis „România Educată“, biblia de căpătâi a lui Sorin Câmpeanu, nu are nici o obiecție față de textele de lege care probabil că vor fi votate de majoritatea parlamentară cu ochii închiși. Avea doamna ministru vreo alternativă, un as în mânecă atunci când a fost nominalizată pentru portofoliul de ministru al Educației? Una singură. Să spună nu.