Lampedusa nu e un caz singular
4 februarie 2009Deja din anul 2005 parlamentarii europeni vizitează centrele pentru refugiaţi. Euro-parlamentarul social-democrat german, Wolfgang Kreissl-Dörfler, a vizitat multe asemenea centre. În Lampedusa a fsot şocat de cele văzute: „E înspăimântător să vezi că nu prea mai există locuri demne de locuit. Toaletele nu mai au uşi, sunt în parte stricate, au gemurile sparte. Aşa ceva e inacceptabil.”
Parlamentarii europeni s-au aflat nu doar în Lampedusa, ci şi în alte regiuni pe continent, unde au fost confruntaţi cu imagini similare. De pildă în insula grecească Samos sau în Malta.
Deputata germană Silvia Kaufmann, din partea stângii, critică un alt aspect, anume că refugiaţii nu sunt informaţi asupra drepturilor de care dispun. Aceştia nu pot lua cu uşurinţă legătura cu un avocat pentru a şti ce drepturi au. Apoi ei ar trebui să beneficieze de un translator, de un spaţiu de locuit în condiţii igienice şi totodată ar trebui clarificate criteriile privind respingerea sau acceptarea cererilor de azil.
Date fiind condiţiile catastrofale din centrele pentru refugiaţi, parlamentarii solicită efectuarea de controale periodice şi pledează pentru o mai mare solidaritate între partenerii europeni. Statele UE ar putea de pildă să împartă costurile pe care le implică verificarea numeroaselor cazuri şi pe cele ridicate de adăpostirea refugiaţilor.