Kosovo şi Naţiunile Unite
19 martie 2004Publicitate
Consilul de securitate ONU a cerut în cursul nopţii trecute să se pună capăt imediat violenţelor din Kosovo. Secretarul general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan a avertizat că o eventuală escaladare a tensiunilor ar putea avea consecinţe incalculabile. In cursul şedinţei s-a constatat existenţa unor poziţii cu totul divergente ale Rusiei şi Serbiei pe de o parte şi ale celorlalţi membri ai Consiliului, pe de alta. Moscova şi oficialităţile din Serbia şi Muntenegru învinuiesc pentru excesele din Mitrovica exclusiv partea albaneză.
De altă părere sunt Comunitatea Internaţională, precum şi Faruk Spahia, primarul albanez al Mitrovicei, care, aflat joi la sediul din Bonn al postului de radio Deutsche Welle, a ţinut o conferinţă de presă şi i-a acordat un interviu colegei noastre Adelheid Feilcke Tiemann. S pahia a fost întrebat ce anume a provocat explozia de violenţe din Kosovo? Un amestec funest de cauze diverse, alcătuit "din furia şi frustrarea provocată oamenilor de moartea unor copii, din grupările extremiste profitînd de această mînie populară, precum şi din incapacitatea administraţiei internaţionale de a controla situaţia" - ne-a declarat primarul Mitrovicei.
Faruk Spahia, care este şi membru al prezidiului principalului partid kosovar, Alianţa Democratică, a criticat sever Naţiunile Unite, care administrează provincia. Deşi Kosovo s-a bucurat în ultimii trei ani de o relativă linişte, nordul provinciei continuă, potrivit lui Spahia, "să fie dominat de grupări extremiste sîrbe, Naţiunile Unite arătîndu-se incapabile să preia controlul asupra acestor zone".
Liderul albanez al Mitrovicei a mai afirmat că sursa directă a exploziei de violenţe din ultimele zile, soldate cu 22 de victime, ar fi fost "rănirea unui sîrb şi uciderea a trei copii albanezi". Un rol în provocarea exceselor ar fi jucat, potrivit lui, "evenimentele politice din ultimele săptămîni", - între care declaraţiile de intenţie ale noului guvern naţional-conservator al Serbiei, precum şi amorsarea convorbirilor directe dintre Belgrad şi Priştina. "Înăsprirea tonului oficialităţilor din Belgrad, interesate să demonstreze că nu e posibilă o convieţuire paşnică în zonă", ar fi stimulat grupările extremiste din Kosovo, a declarat în context Spahia.
Primarul a admis însă că, şi de partea albaneză, există grupări extremiste, care trebuie combătute la fel de riguros ca şi cele albaneze. Pronunţîndu- se în favoarea menţinerii caracterului multietnic al provinciei, Spahia a cerut consolidarea angajamentului forţelor internaţionale militare şi poliţieneşti existente şi ameliorarea cooperării lor cu structurile kosovare.
La sediul ONU de la New York, sîrbii şi muntenegrenii, sprijiniţi de Rusia au susţinut cu totul altceva. Şeful diplomaţiei dela Belgrad, Goran Svilanovici a atribuit albanezilor din Kosovo întreaga vină pentru cele petrecute, cerînd intervenţia energică a Comunităţii Internaţionale. "Vorbele, sau declaraţia adoptată de Consiliul de securitate vor fi intrepretate de extremişti drept semne ale slăbiciunii", a declarat textual Svilanovici, în opinia căruia extremiştii albanezi controlează în prezent întregul Kosovo.
La rîndul său, ministrul german de externe, Joschka Fischer a reliefat că alianţa NATO, în speţă KFOR va dispune de sprijinul deplin al Consiliului de securitate întru stoparea violenţelor. Serbia Munetengru şi Rusia au solicitat însă demersuri depăşind vremelnica întărire pe timp de criză a forţelor de pace. Belgradul doreşte protejarea permanentă a instituţiilor sîrbeşti, spre a se evita o eventuală epurare etnică.
Şeful diplomaţiei germane s-a întreţinut apoi cu omologul său sîrb, reliefînd că, în opinia sa, tulburările din Kosovo nu pot fi puse exclusiv pe seama albanezilor. In timpul şedinţei Consiliului de Securitate, ministrul german de externe lansase un apel ambelor părţi, cerîndu-le să apere valorile democratice, şi să pună instantaneu capăt violenţelor. Consiliul de securitate s-a raliat expresis verbis acestui apel. Fischer a solicitat de asemenea guvernului din Serbia-Muntenegru să împiedice orice acte de răzbunare împotriva albanezilor.
Secretarul general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan a condamnat la rîndul său excesele, exprimîndu-şi în special indignarea în legătură cu distrugerea şi pîngărirea de lăcaşuri sfinte, de cimitire, moschei şi biserici. Liderul organizaţiei mondiale a regretat în context absenţa respectului mutual, care ar trebui să fie norma acceptată şi să domnească în relaţiile dintre diversele comunităţi.
De altă părere sunt Comunitatea Internaţională, precum şi Faruk Spahia, primarul albanez al Mitrovicei, care, aflat joi la sediul din Bonn al postului de radio Deutsche Welle, a ţinut o conferinţă de presă şi i-a acordat un interviu colegei noastre Adelheid Feilcke Tiemann. S pahia a fost întrebat ce anume a provocat explozia de violenţe din Kosovo? Un amestec funest de cauze diverse, alcătuit "din furia şi frustrarea provocată oamenilor de moartea unor copii, din grupările extremiste profitînd de această mînie populară, precum şi din incapacitatea administraţiei internaţionale de a controla situaţia" - ne-a declarat primarul Mitrovicei.
Faruk Spahia, care este şi membru al prezidiului principalului partid kosovar, Alianţa Democratică, a criticat sever Naţiunile Unite, care administrează provincia. Deşi Kosovo s-a bucurat în ultimii trei ani de o relativă linişte, nordul provinciei continuă, potrivit lui Spahia, "să fie dominat de grupări extremiste sîrbe, Naţiunile Unite arătîndu-se incapabile să preia controlul asupra acestor zone".
Liderul albanez al Mitrovicei a mai afirmat că sursa directă a exploziei de violenţe din ultimele zile, soldate cu 22 de victime, ar fi fost "rănirea unui sîrb şi uciderea a trei copii albanezi". Un rol în provocarea exceselor ar fi jucat, potrivit lui, "evenimentele politice din ultimele săptămîni", - între care declaraţiile de intenţie ale noului guvern naţional-conservator al Serbiei, precum şi amorsarea convorbirilor directe dintre Belgrad şi Priştina. "Înăsprirea tonului oficialităţilor din Belgrad, interesate să demonstreze că nu e posibilă o convieţuire paşnică în zonă", ar fi stimulat grupările extremiste din Kosovo, a declarat în context Spahia.
Primarul a admis însă că, şi de partea albaneză, există grupări extremiste, care trebuie combătute la fel de riguros ca şi cele albaneze. Pronunţîndu- se în favoarea menţinerii caracterului multietnic al provinciei, Spahia a cerut consolidarea angajamentului forţelor internaţionale militare şi poliţieneşti existente şi ameliorarea cooperării lor cu structurile kosovare.
La sediul ONU de la New York, sîrbii şi muntenegrenii, sprijiniţi de Rusia au susţinut cu totul altceva. Şeful diplomaţiei dela Belgrad, Goran Svilanovici a atribuit albanezilor din Kosovo întreaga vină pentru cele petrecute, cerînd intervenţia energică a Comunităţii Internaţionale. "Vorbele, sau declaraţia adoptată de Consiliul de securitate vor fi intrepretate de extremişti drept semne ale slăbiciunii", a declarat textual Svilanovici, în opinia căruia extremiştii albanezi controlează în prezent întregul Kosovo.
La rîndul său, ministrul german de externe, Joschka Fischer a reliefat că alianţa NATO, în speţă KFOR va dispune de sprijinul deplin al Consiliului de securitate întru stoparea violenţelor. Serbia Munetengru şi Rusia au solicitat însă demersuri depăşind vremelnica întărire pe timp de criză a forţelor de pace. Belgradul doreşte protejarea permanentă a instituţiilor sîrbeşti, spre a se evita o eventuală epurare etnică.
Şeful diplomaţiei germane s-a întreţinut apoi cu omologul său sîrb, reliefînd că, în opinia sa, tulburările din Kosovo nu pot fi puse exclusiv pe seama albanezilor. In timpul şedinţei Consiliului de Securitate, ministrul german de externe lansase un apel ambelor părţi, cerîndu-le să apere valorile democratice, şi să pună instantaneu capăt violenţelor. Consiliul de securitate s-a raliat expresis verbis acestui apel. Fischer a solicitat de asemenea guvernului din Serbia-Muntenegru să împiedice orice acte de răzbunare împotriva albanezilor.
Secretarul general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan a condamnat la rîndul său excesele, exprimîndu-şi în special indignarea în legătură cu distrugerea şi pîngărirea de lăcaşuri sfinte, de cimitire, moschei şi biserici. Liderul organizaţiei mondiale a regretat în context absenţa respectului mutual, care ar trebui să fie norma acceptată şi să domnească în relaţiile dintre diversele comunităţi.
Publicitate