Kosovo - măr al discordiei între Europa şi America?

Astăzi, la Belgrad, Troica va continua discuţiile priviind viitorul provinciei Kosovo. Urmează apoi o escală chiar la Pristina. Ca şi înainte, planul Naţiunilor Unite elaborat de Martti Ahtisaari rămâne de referinţă, deşi el este respins de Serbia. Şi în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, planul Ahtissari s-a lovit de opoziţia Rusiei, negocierile continuând însă în cadrul grupului de contact Kosovo. Acum însă, tensiunile par a afecta şi relaţiile dintre Uniunea Europeană, în special Germania, şi Statele Unite ale Americii.

Un conflict deschis nu este, ci, mai degrabă, o discuţie între experţi: „prea slabă” pare poziţia guvernului berlinez, atunci când este vorba de Rusia, aşa încât decizia privind viitorul provinciei Kosovo a fost amânată. Acuzaţiile au fost publicate joi în „Die Welt”, citat fiind Janusz Bugajski de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale.

Franz Lothar Altmann de la Fundaţia pentru Ştiinţă şi Politică din Berlin vorbeşte despre „iritaţii”, existente între Guvernul federal şi Casa Albă. Pe de-o parte, Berlinul este iritat pentru că Washingtonul a avut poziţii diferite în această problemă. De la soluţionare prin grupul de contact până la recunoaşterea unilaterală a independenţei provinciei – un afront pentru Serbia şi Rusia.

„Aşadar, este interesant, în vreme ce Berlinul caută oarece soluţii, în Washington nu ar exista linii prea clare”, sintetizează expertul german Altmann.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană, reprezentată de negociatorul german Wolfgang Ischinger, caută încă o soluţie acceptabilă şi pentru Moscova.

„Cred că s-a ajuns la un punct în care Berlinul va încerca din nou să atragă de partea lui mai ales Moscova, pentru a găsi un drum şi a ieşi din impas. Şi aceste eforturi ale Berlinului ar putea provoca uşoare iritări la Washington”, crede Altmann.

Dar să vorbeşti deja despre tensiuni americano-germane ar fi exagerat, mai spune Altmann. Europa este divizată atunci când vine vorba despre provincia Kosovo. Există ţări precum Spania sau Slovacia care nu vor să ignore poziţia Rusiei. Pentru guvernul american acestă situaţie ar impune recunoaşterea avantajelor oferite de diplomaţia germană.

„Nu este nici o acţiune îndreptată împotriva Washingtonului, ci, mai degrabă, o încercare de a îndrepta ceea ce Washingtonul nu prea poate: şi anume de a vorbi cu Moscova şi de a convinge că este în interesul Kremlinului să se mişte în aceeaşi direcţie cu europenii şi americanii”, recomandă Altmann.

Şi dacă totuşi, în ciuda tuturor eforturilor, nu se va ajune la o soluţie comună, care să includă şi Rusia, în „problema Kosovo”, atunci Europa se va situa de partea americanilor, crede politicianul creştin-democrat Eckart von Klaeden, citat şi el de publicaţia „die Welt”.

Nu vrea Washigtonul o independenţă totală pentru Kosovo? Europenii sunt de altă părere. Planul Ahtisaari este doar o soluţie intermediară, mai spune Franz Lothar Altmann.

„Dacă americanii vor fi mulţumiţi? Greu de spus. Şi, pe de altă parte, nu ştim nici dacă albanezii vor fi atât de răbdători, precum le cer europenii”, mai spune Altmann.

Răspunsul parţial ar putea veni chiar în această după-amiază, la finalul discuţiilor de la Belgrad.