Kosovo are constituţie

De nouă ani, misiunea ONU pentru Kosovo a organizat şi condus viaţa kosovarilor. Reprezentanţii misiunii au încercat să reconcilieze acolo unde existau conflicte, au insistat asupra reluării activităţii unor instituţii şi s-au implicat în măsurile de reintegrare a refugiaţilor, care părăsiseră provincia în timpul răuzboiului. Fără succes însă: albanezii.kosovari şi sârbii nu găsesc nici acum căi de comunicare.

Cu atât mai puţin atunci când este vorba despre siguranţa statului. Pentru sârbi, Kosovo este parte istorică a Serbiei, în timp ce albanezii kosovari consideră independenţa ca eliberare după decenii de suferinţe nedrepte. Extrem de sensibilă rămâne situaţia din orasul Mitrovica, a cărui zonă de nord este locuită în majoritate de sârbi. Ei sunt ajutaţi de guvernul de la Belgrad, care decide practic ce se întâmplă în viaţa de zi cu zi a comunităţii.

Depăşiţi de situaţie, reprezentanţii Naţiunilor Unite salută iniţiativa Uniunii Europene de a se implica mai mult în Kosovo.

Ultimul reprezentant al ONU în provincie, înaintea de declararea independenţei, Marti Ahtisaari, propunea, la mijlocul anului trecut, un plan potrivit căruia Uniunea Europeană urma să înlocuiască pas cu pas sarcinile misiunii ONU, în domeniul justiţiei şi al poliţiei. În paralel, Ahtisaari susţinea varianta monitorizării perioadei de tranziţie a Kosovo către independenţa totală.

Cu toate că Serbia nu a aprobat planul, declaraţia de independenţă a dat peste cap planurile Belgradului şi ale Bruxelles-ului. O nouă Constituţie se năştea o dată cu auto-proclamarea independenţie fostei provincii Kosovo.

Şeful misiunii UE în Kosovo, Peter Feith crede că atât sârbii cât şi kosovarii nu au decât de profitat:

"Sunt convins că Uniunea Europeană va fi mai bună în Kosovo decât misiunea ONU. Nu vreau să spun că Naţiunile Unite au lucrat prost. Ne afllăm doar într-o altă fază, dimensiunile s-au schimbat. la putere nu se mai află o comunitate internaţională, ci un guvern propriu. Şi cred că perspectiva europeană este foarte atractivă pentru populaţie, în special pentru tineri."

Perspectiva europeană, supra-numită EULEX, costă circa 250 de milioane de euro şi ar trebui ca, în 16 luni, să pună pe picioare două segmente importante pentru funcţionarea statului: justiţia şi poliţia. Viitorii judecători, avocaţi şi poliţişti, printre ei şi foşti luptători de guerilă, ar trebui să beneficieze de şcolarizare europeană.

Cu atâta sprijin, guvernul de la Priştina, se declară dispus să coopereze. Hashim Taci, Premierul kosovar:

"Guvernul republicii Kosovo este pegătit să preia responsabilitatea şi suntem dispuşi să cooperăm strâns cu instituţiile internaţionale".

Din păcate însă, cea mai recentă scrisoare trimisă de Ban Ki Moon guvernului de la Priştina nu clarifică deloc cine va sprijini direct eforturile Executivului kosovar.

Cu toate acestea, kosovarii se bucură să aibă în sfârşit o constituţie şi un imn propriu, chiar dacă fără text. Numai aşa, minorităţile nu se vor simţi discriminate, după cum au decis reprezentanţii misiunilor internaţionale prezente încă în Kosovo.