Klaus Iohannis la Chişinău

Într-un discurs lipsit de efuziuni, Preşedintele ales Klaus Iohannis a spus esenţialul: „Pentru noi, românii, pentru România, pentru relaţiile noastre externe nu există o altă ţară la fel de importantă ca Republica Moldova”. Iar în continuare a subliniat că „România are o datorie morală faţă de Republica Moldova” care îi dictează să susţină „în cel mai clar mod” eforturile Moldovei de modernizare şi integrare europeană.

Se vede aşadar că alegerile din Republica Moldova au devenit pentru România o afacere „personală”. Spaţiul tampon de relativă neutralitate dintre Occident şi Rusia sau aşa-numita Vecinătate estică a UE, nu mai poate fi susţinut, cetăţenii acestor regiuni fiind chemaţi la cea mai radicală alegere din ultimul sfert de veac. Acum nu mai e vorba de a vota un partid sau altul, ci de a decide dacă se vor alătura Occidentului sau vor rămâne în ambianţa politică şi socială a Rusiei. Restul devine subsidiar. Liderii politici de la Chişinău de toate orientările sunt perfect conştienţi de natura acestor alegeri, ceea ce conferă momentului o tensiune extrem de puternică.

În România, cu atât mai mult, nu există dubii cu privire la mize. Mihai Răzvan Ungureanu fostul ministru de externe şi fostul director al SIE, spunea în ajunul vizitei la Chişinău, unde l-a însoţit pe preşedintele Klaus Iohannis: „Nu trebuie să uităm că interesul Republicii Moldova trebuie să devină interesul principal al României. Iar susţinerea unei coerenţe şi consecvenţe în atingerea obiectivelor asumate de către Republica Moldova este unica metodă de natură să consolideze cadrul unui model european de succes pentru Chişinău“.

La Bucureşti însă poziţia aceasta este aproape ecumenică. Din clipa în care la conducerea Externelor a fost numit Bogdan Aurescu, nuanţele stilistice dintre Guvern şi Opoziţie au tins să se şteargă. Într-o conferinţă de presă la preluarea mandatului, noul ministru de externe spunea: „Alegerile din Republica Moldova, din 30 noiembrie, reprezintă un moment istoric pentru societatea de peste Prut, care trebuie să marcheze, sperăm noi, consolidarea parcursului ireversibil spre Europa al Republicii Moldova şi continuarea reformelor democratice. În caz contrar, toate eforturile depuse de guvernul pro-european, dar şi de către UE, inclusiv eforturile foarte intense ale României în această direcţie strategică, vor fi în zadar“.

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a mai spus că “situaţia de securitate din regiune este una complicată, care are potenţialul de a afecta interesele sau chiar securitatea României”. De altfel şeful diplomaţiei româneşti are pe agenda sa o vizită la Chişinău, a doua zi după alegeri, luni 1 decembrie, chiar cu ocazia aniversării Unirii de la 1918.

Nu au existat însă aluzii unioniste şi cuvinte cu două înţelesuri. Mesajul preşedintelui ales Klaus Iohannis a fost sobru, el referindu-se la sprijinul consistent pe care intenţionează România să-l ofere Moldovei pentru a putea adera la UE. El chiar a exprimat speranţa că acest eveniment s-ar putea petrece în cursul propriului mandat, deşi mai realist ar fi fost să spună mandatelor sale, căci termenul de 5 ani nu este realizabil. Este semnificativ că a a atins şi subiectul cel mai delicat al Transnistriei, spunând că România „va proteja, fără doar şi poate, integritatea teritorială şi interesele economice ale Republicii Moldova“.

Este de reţinut şi un alt detaliu care defineşte, poate, o prudenţă bine calculată de natură să prevină în ajunul alegerilor polarizări contraproductive. Preşedintele ales i-a îndemnat pe liderii politici de la Chişinău „să nu creeze ciocniri politice“ între diferitele zone ale ţării şi diferitele categorii de alegători. În fine el a exprimat speranţa că „cetăţenii Moldovei vor opta pentru un viitor pro-european“ şi i-a îndemnat mai cu seamă pe cei care deţin cetăţenia română să se mobilezeze la urne.