KGB-ul transnistrean a declarat război ONG-urilor

De data aceasta, după ce a blocat activităţile ONG-urilor din regiune, regimul de la Tiraspol a început să atace sectorul neguvernamental din dreapta Nistrului şi, în special, organizaţiile care apără drepturile omului.

KGB-ul atacă pe toate fronturile

Pe 17 aprilie, Comitetul pentru Securitatea Statului din regiunea transnistreană (KGB-ul local) a publicat o declaraţie, prin care anunţă că pe numele membrilor Asociaţiei „Promo-LEX” de la Chişinău au fost deschise dosare penale. Motivul invocat de KGB a fost faptul că organizaţiile non-guvernamentale moldoveneşti primesc fonduri din străinătate şi sunt o ameninţare la adresa securităţii regiunii. „Membrii Asociației, care sunt finanțați de "structurile occidentale" (România), în colaborare cu mai multe organizații locale anti-transnistrene, desfășoară activități diversioniste. Serviciul de Securitate al Republicii Moldova utilizează resursele Asociației „Promo-LEX” pentru a-i influența ideologic pe cetățenii din Zona de Securitate, scopul fiind destabilizarea situației din regiune și crearea condițiilor pentru discreditarea și schimbarea formatului de pacificatori”, se spune în comunicat.

Această reacţie dură a venit după ce pe parcursul a 12 ani, organizaţia de la Chişinău a acordat ajutor mai multor cetăţeni care au avut de suferit de pe urma regimului separatist. Unul dintre cazuri este acela al școlilor cu predare în grafia latină din Transnistria, câștigat în 2012. Atunci, „Promo-LEX” a reprezentat și apărat drepturile a 170 elevi, părinți și profesori din regiune.

Potrivit lui Ion Manole, Director Executiv al Asociației „Promo-LEX”, gestul auto-proclamatelor oficialităţi de la Tiraspol este unul îngrijorător, deoarece atacă nu o organizaţie, ci atentează la drepturile cetăţenilor din regiune. „Presiunile asupra apărătorilor drepturilor omului și activiştilor societăţii civile din regiunea transnistreană s-au intensificat începând cu anul 2013. Numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile și jurnalişti au fost supuşi unor acţiuni de intimidare și calomniere pentru activitatea de promovare și apărare a drepturilor omului. Proiectele legislative și modificările legilor existente, elaborate de autorităţile transnistrene de facto în anul 2014, sunt considerate a fi parte a măsurilor de interzicere a ONG-urilor. Printre aceste iniţiative legislative se numără un proiect de lege privind ‚agenții străini’, adoptat de parlamentul transnistrean”, a declarat, în exclusivitate pentru DW, Ion Manole.

Războiul declaraţiilor

Imediat după incident, în apărarea organizaţiei de la Chişinău au venit 38 de organizații ale societății civile, care au transmis un apel autorităților Republicii Moldova: „Organizațiile semnatare își declară solidaritatea și susținerea Asociației ‚Promo-LEX' și își exprimă îngrijorarea față de securitatea și integritatea persoanelor care activează în cadrul ONG-urilor din regiunea transnistreană”.

La acțiunile Tiraspolului au reacționat și organizațiile internaționale. Secretarul general al Organizației Mondiale Împotriva Torturii, Gerald Staberock, a spus într-un mesaj: „Declarația publică a Comitetului transnistrean de securitate împotriva ‚Promo-LEX' este o nouă încercare a administrației de facto a regiunii transnistrene de a stopa orice organizație independentă pentru drepturile omului să denunțe lipsa de justiție ce domină în această regiune disputată”.

Ca răspuns la aceste semnalări, liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a afirmat în cadrul unei emisiuni la un post local de televiziune că așa-zisul Comitet al Securităţii Naţionale ar fi stabilit existența unor legături între membrii ONG-ului și Serviciul Român de Informații. „Toate aceste probe ne dau temei să credem că organizația a fost implicată în acțiuni de sabotaj la adresa Transnistriei”, a spus Șevciuk.

Pe 8 mai, KGB-ul de la Tiraspol a mai emis o declaraţie, în care aduce învinuiri directe directorului „Promo-LEX”, căruia îi adresează nişte întrebări retorice. Mesajul transmis de securitatea transnistreană este plin, ca de obicei, de propagandă şi îndemnuri de ură între cele două maluri. „Ce crede asociaţia ‚Promo-LEX’ despre atacul naţionaliştilor ucraineni asupra teritoriului Transnistriei şi rănirea gravă a unui cetăţean din regiune? Ce crede ONG-ul despre acţiunile guvernanţilor de la Chişinău, care au dus la o adevărată blocadă economică a regiunii? A făcut oare cercetări organizaţia despre furtul de miliarde din băncile moldoveneşti?” Sunt doar câteva din întrebările adresate directorului „Promo-LEX”, Ion Manole.

„În opinia noastră drepturile omului nu sunt negociabile. Ele trebuie doar respectate. Ceea ce am văzut noi, de fapt, nu ar fi nici învinuiri şi nici insinuări. Ar fi doar nişte întrebări fără răspunsuri, care nu se referă la Asociaţia Promo-LEX. Acestea sunt întrebări care, probabil, au o altă ţintă. Şi, aici, mă refer la populaţia din regiune şi, în special, la organizaţiile neguvernamentale pentru a le distanţa de activităţile şi rezultatele Asociației Promo-LEX. Deci, au o ţintă doar propagandistică”, ne-a declarat Ion Manole.

Autorităţile de la Chişinău tac

În pofida noului scandal, Chişinăul nu a venit cu declaraţii oficiale la acest subiect. Nici Biroul pentru reintegrare şi nici reprezentanţii Comisiei Unificate de Control nu au replicat liderilor de la Tiraspol, lăsând să se înţeleagă că Republica Moldova agreează această decizie. Analistul politic, Ruslan Şevcenko, crede că această poziţie este una motivantă. „Anterior, Republica Moldova și-a manifestat îngrijorare privind soarta sectorului nonguvernamental din Transnistria. Dar, fără nici un impact. Astăzi situația e alta. Se pare că autorităţile țării noastre nu doresc să le dea un motiv în plus celor de la Tiraspol și Moscova ca ei să declare din nou că ‚ducem activități de destabilizare a situației din regiune’.

Într-o oarecare măsură această decizie e justificată, crede Şevcenko: „Nu cred că trebuie să ne implicăm în distrugerea din interior a regimului de la Tiraspol, îl lasăm să se autodistrugă în continuare. Dacă e să vorbim de situația societății civile în regiune, atunci aceasta este una proastă deoarece organizațiile de acolo promovează valorile occidentale și, practic, propun populației de acolo o alternativă. Dar, pentru conducerea autoproclamată de la Tiraspol această activitate este egală cu moartea, deoarece din start a protestat contra acestor valori și a cerut independența regiunii de o ‚Moldovă pro-occidentală’. De aceea, în Transnistria ONG-urile mereu vor fi persecutate atâta timp cât la Tiraspol va exista acest regim banditesc”, a spus analistul, în exclusivitate pentru DW.

Cine va avea de suferit

Potrivit experților „Promo-LEX”, cele mai grave încălcări ale drepturilor omului în regiunea transnistreană se referă la libertatea şi siguranţa persoanei, dreptul la viaţă şi dreptul de a nu fi supus relelor tratamente, îngrădirea accesului la justiție. De asemenea, pe parcursul activității sale, asociația a câştigat 26 de dosare de rezonanţă la CEDO, dintre care două au fost împotriva Federației Ruse. Totodată, de cîștig de cauză au avut de beneficiat 226 de persoane, iar suma totală a prejudiciilor plătite acestora este de peste 1,3 milioane euro.

Este cert că din acest scandal nu va avea de suferit Asociaţia „Promo-LEX” sau alte ONG-uri, ci vor avea de suferit oamenii din regiune, care trăiesc permanent cu frică. Mulţi dintre ei se tem să apeleze la cineva pentru a-şi expune problema, iar autorităţile naţionale şi internaţionale nu sunt un garant pentru siguranţa lor. Această situaţie s-ar putea înrăutăţi şi mai mult în contextul creşterii instabilităţii în regiune.