Kamala Harris: Strategia lui Putin include minciuni
11 martie 2022E greu de prezis ce va face Vladimir Putin. O crede - și nu se sfiește să o spună - chiar vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris. Și a spus-o răspicat la București, în conferința de presă de la finalul turneului fulger de două zile pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice: „În ce privește viitorul comportament al lui Putin, nu pot specula”. Înaltul demnitar de la Washington a avut parte, practic, de un contact direct cu anxietatea existentă în spațiul public românesc, atunci când unul dintre jurnaliștii care i-au pus întrebări, la Palatul Cotroceni, a vrut să afle dacă are informații despre eventuale intenții ale lui Putin de a ataca România sau Republica Moldova. Tot ce a putut spune vicepreședintele american a fost că „un atac împotriva unei naţiuni din NATO este considerat un atac împotriva tuturor ţărilor aliate. Suntem fermi în angajamentul nostru în acest sens”.
Este vorba despre acel articol 5 din carta organizației nord-atlantice și, de fapt, este și motivul pentru care Kamala Harris a ajuns zilele acestea la Varșovia și București: să transmită un mesaj deopotrivă președintelui Rusiei cât și țărilor membre NATO din regiune care se simt amenințate de războiul pe care l-a început și acum îl duce în Ucraina. „Aşa cum a afirmat şi preşedintele Biden, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. Mă aflu aici pentru a reafirma acest angajament". Desigur, „este un scenariu pe care cu toții dorim să-l evităm”, cum spunea în această după-amiază președintele român Klaus Iohannis. Dar, cum a subliniat vicepreședintele Harris, „din tot ce știm și am văzut, Vladimir Putin nu dă niciun semn de implicare în diplomaţie serioasă. Cartea rusă de strategii include minciuni, dezinformare şi acte de agresiune”. Pentru „acest comportament revoltător şi atroce pe care Putin îl manifestă în numele poporului rus am trecut la sancţiuni istorice. Trebuie să existe consecinţe grave şi răspundere”.
Sancțiunile costă mult, prețul fiind resimțit mai ales de populația civilă, asupra căreia se răsfrâng, la final, toate scumpirile în lanț generate de disputele geopolitice și comerciale precum și restricțiile instituite asupra multora dintre concernele rusești din zona energiei. Dar, spunea Klaus Iohannis, „această criză poate reprezenta o oportunitate istorică de a trece la o adevărată independență energetică europeană față de gazul rusesc, prin investiții în sursele regenerabile, în sectorul nuclear civil, prin diversificarea surselor, importuri de gaze naturale lichefiate și, evident, prin interconectare crescută”.
Șeful statului român a insistat și asupra unui sprijin consistent pentru Republica Moldova: „Situația în care se află țara vecină este unică din punctul de vedere al numărului foarte mare de refugiați raportat la cel al populației. Această presiune se suprapune pe dificultățile de ordin economic sau energetic cărora Republica Moldova este nevoită să le facă față".
La un pas de sintagma „crime de război”
Kamala Harris a venit la București la fel cum, în urmă cu opt ani, venea și Joe Biden, pe atunci vicepreședinte al Statelor Unite, într-un moment în care expansionismul rusesc se manifesta amenințător în zona Mării Negre. În 2014, Vladimir Putin ordona invadarea Crimeei iar trupele rusești susțineau rebeliunea separatistă din estul Ucrainei. În 2022, același Vladimir Putin nu a mai avut nici o reținere să pornească un război, în estul Ucrainei, sub propriul steag și cu însemnele militare naționale la vedere.
Comportament „revoltător și atroce” poate fi ceea ce media internațională a numit „atacul asupra maternității din Mariupol”. Politicienii occidentali sunt prudenți în a califica cele petrecute în orașul-port la Marea Neagră. „Imaginile sunt șocante”, a comentat Klaus Iohannis, și a adăugat: „Astfel de situații trebuie bine documentate, astfel ca, la momentul potrivit, instanțele competente internațional să stabilească corect dacă au fost crime de război și cine a fost vinovat”. Ieri, la Varșovia, vicepreședintele american s-a ferit să folosească termenul „crimă de război”. În această după amiază, la București, a abordat altfel o întrebare despre acest subiect: „E clar că orice atac intenționat sau țintire a civililor este crimă de război. Punct”.
Turneul Kamalei Harris a fost limpede mai mult decât unul de susținere simbolică. „Angajamentul Statelor Unite faţă de Articolul 5 al Tratatului NATO este absolut ferm. Suntem gata să acţionăm”, a repetat vicepreședintele. Statele Unite au trimis, de altfel, o mie de militari suplimentar pe flancul estic. În funcție de derularea evenimentelor, alte decizii vor putea fi luate, a sugerat Harris. Pe de altă parte, Congresul american a votat mai multe programe financiare de mai multe miliarde de dolari atât pentru înzestrarea militară a Ucrainei și pentru securitatea statelor din regiune, dar și pentru criza umanitară provocată de Rusia prin războiul pe care îl duce și care a alungat deja 2,5 milioane de ucraineni din țara lor și a obligat alte două milioane să migreze intern din calea bombardamentelor.
Vorbind despre refugiați, înainte de a se fi concentrat pe chestiunile politice și de securitate, Kamala Harris a dorit să-și înceapă mesajul de la București adresându-se direct cetăţenilor români: „Le mulţumesc din partea Statelor Unite pentru că au dat dovadă de o generozitate extraordinară şi au arătat curaj în acest moment. Am văzut cum aţi primit refugiaţii şi ştim dificultăţile majore pe care le întâmpinaţi din punct de vedere geografic. Trăim nefericita experienţă, noi, cei care nu suntem în Ucraina, de a fi martori la oroare (...) Este dureros să vedem ce se întâmplă unor oameni nevinovaţi în Ucraina, care vor doar să trăiască în ţara lor, să meargă la bisericile lor, să vorbească în limba lor".
Aproape 400.000 de ucraineni au intrat în România din 24 februarie. Cei mai mulți au plecat spre altă destinații dispuse să îi primească. În România au rămas aproximativ 100.000.