Jurnalul Brexit: Ce uniune vamală doriți?

Vremuri grele pentru Theresa May: presiunile vin din toate părțile. Conservatorii moderați vor ca Marea Britanie să rămână în uniunea vamală cu UE, pentru a evita controalele complicate și costisitoare la Canalul Mânecii. Ar însemna însă ca britanicii să accepte acordurile europenilor cu alte părți fără a avea nicio putere de decizie. Pe de altă parte, orașul Dover nu s-ar transforma într-o parcare uriașă pentru camioane.

Camera Lorzilor din parlamentul britanic a votat în favoarea rămânerii în uniunea vamală. Și politicienii mai împăciuitori de la Londra au avut impresia că May ar putea să uite de liniile ei roșii și să rămână acolo, pur și simplu. În acest caz nu ar fi nevoită să-și testeze majoritatea destul de slabă din Camera Comunelor, care respinge un Brexit dur, pentru a invalida votul Camerei Lorzilor. Dar May nu poate să-și facă socotelile fără susținătorii Brexitului, așa-numiții Brexiteers. Boris Johnson și Liam Fox au amenințat că o vor aborda dur pe șefa de guvern pentru a împiedica orice compromis prost. Sigur că Marea Britanie va părăsi uniunea vamală cu UE - pentru a intra din nou mai târziu într-o uniune vamală cu UE, s-a bâlbâit deputatul conservator Stephen Kerr la televizor. Și nu-i vorba, oare, de aceeași uniune vamală? Păi, da și nu, e alta, dar asemănătoare: E amuzant când cineva trebuie să explice în două minute lucruri complicate pe care nu le înțelege.

Așa-numiții Brexiteers vor ceea ce califică drept "max-fac": controale vamale simplificate, fără ca Marea Britanie să mai facă parte din uniunea vamală cu UE. Oricare altă variantă n-ar fi altceva decât o intrigă bizantină pentru a încetini și opri Brexitul - ceea ce conservatorii nu ar accepta niciodată. Pe de altă parte, nici UE nu ar accepta principiul max-fac.

Nu pare să treacă nicio zi fără ca guvernul lui May să primească o palmă de la Camera Lorzilor. Într-o singură săptămână, ea a suferit cinci înfrângeri legate de Brexit. Cine se cred? Vajnicii Brexiteers sunt furioși și amenință cu desființarea Camerei Lorzilor. Susțin că au adunat 100.00 de semnături în acest scop. Oare i-a ajutat Cambridge Analytica?

Dar Camera Lorzilor nu se lasă. După ce lorzii i-au amintit guvernului de utilitatea uniunii vamale, au votat și în favoarea păstrării Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene după Brexit, care garantează drepturile politice, sociale și economice pentru milioane de cetățeni europeni. Avocatul și expertul pentru protecția drepturilor omului, Lordul Pannick, care nu face parte din niciun partid politic, a declarat după acest vot: "Mă tem că guvernul vrea să scape de anumite drepturi din acest document, pentru că are o atitudine sceptică față de drepturile fundamentale." 

De partea cealaltă a baricadei ideologice se află Lord Keen: Preluarea unui "drept străin" e una dintre "cele mai mari grozăvii constituționale de la 1689 încoace". În acel an a fost adoptată "Bill of Rights", care a stabilit drepturile parlamentului în fața monarhului - o grozăvie?

Nu strică să ne amintim de istorie: Regele William III a fost nevoit să accepte noua legislație. De altfel, el provenea din casa regală olandeză Oranje - un caz tipic, deci, al unui angajat european. Dar cu lucrătorii europeni, cum bine știm, urmează să se termine după Brexit.  

În ultimul timp, la Bruxelles a domnit o liniște dubioasă în legătură cu Brexitul. Poate fi un semn bun, dacă negocierile înaintează într-o atmosferă discretă a profesionalismului. Sau un semn rău, dacă nu se întâmplă nimic. Ultima variantă e mai probabilă.   

În caz că i-a fost dor cuiva de declarațiile acide ale negociatorului-șef pentru Brexit, Michel Barnier: el și-a făcut apariția la târgul industrial de la Hanovra, unde Germania și-a etalat cele mai noi succese în materie de roboți și inteligență artificială. Cu această ocazie, Barnier a vorbit despre avantajele pieței comune europene, care urmează să rămână și după Brexit. A declarat că nu vor exista compromisuri în acest sens. Potrivit lui, există progrese în procesul de divorț al Marii Britanii, "dar nu vor exista certitudini despre perioada de tranziție, decât după ce au fost stabilite detaliile despărțirii". Nu s-a ajuns încă la acest punct, printre altele din cauza frontierei irlandeze: "Acest lucru înseamnă că firmele n-au voie să piardă timp și trebuie să fie pregătite pentru toate scenariile."

Ce-i cu viitorul? O propunere pentru un acord de liber schimb din partea Uniunii Europene e deja pregătit. "Acum e rândul Marii Britanii să-și prezinte propria viziune pentru viitor, care ori corespunde liniilor roșii, ori se adaptează"?  

Antrenorul clubului FC Liverpool, germanul Jürgen Klopp, a dat dovadă de inteligență și bun simț când a vorbit despre Brexit după victoria din semifinala Champions League: "Uniunea Europeană nu-i perfectă și nu va fi niciodată perfectă, dar a fost ideea noastră cea mai bună. Istoria arată că lucrurile au mers bine, când țările mari au colaborat. Dacă ne dezbinăm, avem probleme. Nu l-am înțeles pe Cameron (care a inițiat referendumul privind Brexitul). Și întrebarea dacă Marea Britanie să rămână în UE sau nu a scindat țara. (...) Cred că dacă rămânem împreună ca europeni ne descurcăm cu problemele viitorului."

N-are nimeni un post de consilier politic, editorialist-șef sau expert european pentru Jürgen Klopp? Preferabil part-time, ca să-i rămână timp să se ocupe și de echipa FC Liverpool.

Autoare: Barbara Wesel (das)