Jurnaliștii moldoveni, ținta regimului de la Tiraspol
22 septembrie 2023KGB-ul de la Tiraspol a expulzat-o din regiunea separatistă joi seară, în momentul în care jurnalista încerca să ajungă la meciul Sheriff - AS Roma, disputat pe stadionul din Tiraspol. La punctul de control de la Nistru, instituit ilegal de forțele separatiste, jurnalista a primit o înștiințare din partea pretinsului „minister al securității” din Transnistria, în care i s-a adus la cunoștință că are interdicție de intrare în regiune în următorii trei ani. Ea a fost somată să semneze înștiințarea, în caz contrar ar fi fost reținută.
În pretinsul „document” al KGB-ului transnistrean este invocat articolul 14 al unui act emis de autoritățile separatiste care sancționează tentativa de „schimbare prin violență a fundamentelor orânduirii constituționale a „republicii moldovenești nistrene” (traducere din pretinsa lege – n.n.) și crearea unei amenințări la adresa securității „rmn” și a cetățenilor ei”.
Mărul discordiei – un reportaj DW
În realitate, fotojurnalista doar a participat la documentarea unui reportaj realizat în Transnistria de unul din corespondenții DW din Republica Moldova în luna iulie 2023 despre schimbările generate în regiunea transnistreană de războiul din Ucraina. Deocamdată nu se știe dacă și ceilalți membri ai echipei de jurnaliști care a mers atunci la Tiraspol au interdicție de intrare în regiune.
Acesta nu este însă primul caz când forțele separatiste din enclava controlată de Rusia persecută jurnaliștii moldoveni și străini care încearcă să reflecte abuzurile regimului ilegal din stânga Nistrului. De data aceasta însă, Chișinăul a reacționat mai hotărât. Biroul politici de reintegrare din Guvernul Republicii Moldova a difuzat un comunicat în care menționează că „această regretabilă acțiune demonstrează că Tiraspolul urmărește o altă agendă decât cea declarată public, aducând procesul de negocieri în impas. Măsurile întreprinse de autoritățile neconstituționale periclitează eforturile Chișinăului și ale partenerilor externi de a găsi o soluție pașnică și durabilă în dosarul transnistrean. Practicile abuzive ale Tiraspolului față de reprezentanții presei și ai societății civile, îngrădirea constantă a libertății de circulație, alte limitări brutale ale drepturilor omului în regiune nu mai pot fi tolerate. În consecință, autoritățile constituționale vor aplica măsuri legitime de răspuns, capabile să descurajeze acest gen de acțiuni”. Comunicatul nu precizează care vor fi măsurile de răspuns.
Impunitatea, scutul regimului separatist
În legătură cu acest caz, directorul executiv al Asociației „Promo-Lex” (ONG specializat în monitorizarea și apărarea drepturilor omului în regiunea transnistreană), Ion Manole, a comunicat pentru DW că motivul tuturor abuzurilor la care se dedau structurile separatiste de la Tiraspol este impunitatea. „Atât timp cât regimul ilegal beneficiază de impunitate, oamenii vor rămâne ostaticii acelui regim sau vor deveni monede de schimb, deoarece pentru regimul separatist valorile democratice și regulile nu sunt obligatorii”, a spus Ion Manole. El cere autorităților de la Chișinău să aplice „un set de acțiuni consecvente și eficiente” în raport cu regimul separatist de la Tiraspol.
Aceste pârghii în mâinile Chișinăului au fost generate de războiul din Ucraina, care a făcut regiunea transnistreană dependentă economic sută la sută de Chișinău. „Este incredibil cum se manifestă regimul ilegal de la Tiraspol în condițiile în care este dependent în totalitate de malul drept al Nistrului. Am crezut că agresivitatea și retorica capilor regimului secesionist se vor domoli iar anumite obstacole, mai ales în ceea ce privește libera circulație, vor dispărea. Dar nu este așa. Regimul de la Tiraspol a rămas inadecvat și ostil”, ne-a mai spus Ion Manole.
Mai multe organizații de media au condamnat interdicția impusă de regimul separatist de la Tiraspol fotojurnalistei Elena Covalenco și cer autorităților constituționale ale Republicii Moldova să asigure cetățenilor drepturile și libertățile garantate de lege.
Autoritățile separatiste de la Tiraspol recurg frecvent la acțiuni banditești în raport cu cetățenii moldoveni, pentru a obține ulterior cedări din partea autorităților constituționale. DW a scris anterior inclusiv despre un schimb neoficial de deținuți între Chișinău și Tiraspol. Atunci, forțele separatiste de represiune au răpit câțiva cetățeni moldoveni pentru a soma Chișinăul să-l elibereze pe un milițian transnistrean condamnat pentru răpire de persoane.