Jurnaliști în pericol

"Lucrez într-o țară cu pericole mortale pentru presă", a scris jurnalista de investigație Lilia Perez din Mexic într-un editorial pentru Deutsche Welle. În Mexic au fost uciși la fel de mulți ziariști ca în Afghanistan, Irak, Siria sau Libia, cu toate că nu e o regiune de război. Perez și colegii ei din Mexic sunt amenințați de carteluri de droguri sau funcționari corupți, care vor să reducă la tăcere vocile critice - indiferent de mijloace.  

Jurnalista mexicană a rămas independentă și nu s-a lăsat coruptă sau intimidată, motiv pentru care a fost amenințată, urmărită penal și agresată. În 2012, Perez a fost prima jurnalistă din Mexic care a ales exilul german. Mexicul, Siria și Afghanistanul sunt țările în care ziariștii sunt expuși celui mai ridicat risc de a fi uciși, a explicat Christian Mihr, directorul secțiunii germane a organizației Reporteri fără Frontiere. Cu toate că situația din Siria e cu totul diferită față de cea din Siria, "în ambele cazuri structurile statului sunt în destrămare". În unele regiuni ale Mexicului, statul practic încetează să mai existe, din moment ce organizațiile criminale au preluat puterea. "Iar programele pentru protecția jurnaliștilor nu funcționează, pentru că autoritățile sunt corupte și colaborează uneori chiar cu organizațiile criminale." Din acest motiv, Mihr compară Mexicul cu Siria, unde nu mai există aproape deloc structuri ale statului care funcționează.

Jurnalistul Privilege Musvanhiri din Zimbabwe a descris într-un articol pentru DW despre libertatea presei cum a fost bătut de poliția rutieră în septembrie 2014. Polițiștii s-au înfuriat că ziaristul a fotografiat disputa lor cu șoferii unui autobuz pentru navetiști, opriți pentru un prezumtiv delict rutier. "M-au lovit cu niște bâte chiar și după ce au aflat că sunt un jurnalist cu acreditare", scrie Musvanhiri. 

Încălcările libertății presei în țări precum China, Iran și Rusia ajung pe prima pagină a multor ziare de ani de zile. Organizația Reporteri fără Frontiere a criticat însă și situația din Ungaria și Polonia, unde guvernele conservatoare intensifică prin legi noi controlul asupra posturilor publice și exercită presiuni asupra celor private prin intermediul contractelor publicitare. Pe lista organizației Reporteri fără Frontiere privind libertatea presei la nivel mondial, Coreea de Nord e pe ultimul loc (180) după Eritrea și Turkmenistan. Potrivit organizației, în anul 2017 au fost uciși 65 de jurnaliști, 54 au fost răpiți și 326 se află în închisori. Relatările unor jurnaliști ca Perez și Musvanhiri lasă să se întrevadă tragediile din spatele acestor cifre amenințătoare.

Situația din Turcia arată că nu există nicio garanție pentru o presă independentă și liberă. Cel târziu după tentativa de puci din iulie 2016, președintele Erdogan îngrădește libertatea presei. Potrivit datelor furnizate de Reporteri fără Frontiere, mai mult de 150 de jurnaliști au ajuns în spatele gratiilor și aproximativ 150 de organizații media au fost închise în Turcia. Între timp, țara a ajuns pe locul 150 pe lista organizației.

Opinia publică germană e deosebit de preocupată de situația din Turcia, din moment ce arestarea corespondentului cotidianului Die Welt, Deniz Yücel, în urmă cu un an, a afectat relațiile bilaterale. Printre altele, Yücel a criticat îngrădirea libertății presei în Turcia. Christian Mihr consideră că Yücel a căzut victimă presiunilor la nivelul politicii externe pe care Turcia încearcă să le exercite asupra Germaniei de la arestarea sa încoace.

Directorul secțiunii germane a organizației Reporteri fără Frontiere a amintit de exemplul ziaristului american Jason Rezian de la Washington Post, închis într-un penitenciar iranian timp de 18 luni, între 2015 și 2016, considerând că există asemănări cu cazul Yücel. "A fost un ostatic politic al Iranului", explică Mihr. Un alt caz din Iran e cel al reporterilor germani Markus Helbig și Jens Koch de la ziarul Bild, "închiși timp de patru luni în 2010, victime ale presiunii politice." 

Aceste cazuri arată cum guvernele ostile democrației îngrădesc libertatea. Procedează în mod similar: relatările critice sunt prezentate ca pericol pentru securitatea națională sau propagandă teroristă, iar jurnaliștii sunt instrumentalizați în scopuri politice. Jurnalismul independent ca instanță de control, care divulgă și critică abuzurile, nu are nicio șansă în astfel de țări.

Din perspectiva lui Christian Mihr, cazuri ca cel al ziaristului Deniz Yücel arestat în Turcia le amintesc nu doar colegilor de breaslă, ci tuturor cetățenilor "cât de valoroasă e libertatea presei și că jurnalismul e sub presiune, amenințat în mod constant."

Autor: Ralf Bosen (das)