Fidesz ar trebui să părăsească PPE

Nemulţumit de politicile europene în domeniul migraţiei, Guvernul de la Budapesta a demarat o campanie împotriva preşedintelui Comisiei de la Bruxelles. Pentru Jean-Claude Juncker, picătura care a umplut paharul a fost panoul publicitar în care apar el şi George Soros. Imaginea este însoţită de textul: "Şi voi aveţi dreptul să ştiţi ce pregăteşte Bruxellesul!"

Preşedintelui CE şi miliardarului Soros li se reproşează că ar fi subminat dreptul fiecărui stat membru al Uniunii Europene la apărarea propriilor graniţe şi că ar încuraja imigraţia prin promovarea vizelor umanitare.

"Contra minciunilor nu putem face prea mult", a declarat Juncker despre campania Fidesz. În cadrul unei reuniuni la Stuttgart, Juncker a mai precizat că liderul PPE, Manfred Weber, candidat la preşedinţia Parlamentului European, ar trebui să se întrebe "dacă este nevoie într-adevăr de această voce" în grupul politic.

Apelul PPE la eliminarea Fidesz din grupul parlamentar a fost lansat mai ales după ce deputaţii europeni au adoptat o moţiune, în 2018, declarând că Ungaria riscă să încalce valorile fundamentale ale UE şi declanşând aşa-numitul proces disciplinar împotriva Budapestei în temeiul articolului 7 din Tratatul UE.

"Fidesz nu reprezintă valorile creştin-democrate"

Şeful Comisiei de la Bruxelles cere acum excluderea Fidesz din Partidul Popular European. Conform lui  Jean-Claude Juncker, partidul de guvernământ de la Budapesta "nu reprezintă sub nicio formă valorile creştin-democrate". Noua campanie a stârnit şi indignarea altor politicieni europeni. Campania Fidesz "nu are nicio legătură cu realitatea", a declarat vicepreşedintele CE, social-democratul Frans Timmermans, în timp ce purtătorul de cuvânt al CE, Margaritis Schinas, a încadrat acţiunea Budapestei la categoria "Fake News".

"Este şocant felul în care prinde la public o teorie a conspiraţiei atât de penibilă", a afirmat Schinas la Bruxelles. "Nu există nicio conspiraţie", a adăugat el. Este greşit să crezi că Uniunea Europeană subminează paza graniţelor naţionale. Şi nici nu există planuri europene pentru acordarea vizelor umanitare. "Fiecare ţară membră a UE decide până la cel nivel acceptă imigraţia legală", a mai spus purtătorul de cuvânt al CE, care a ţinut şi să sublineze faptul că Ungaria este întotdeauna prezentă la masa negocierilor în UE.       

Orban şi Soros

Guvernul lui Viktor Orban a iniţiat o serie de campanii împotriva Uniunii Europene şi a omului de afaceri George Soros. Şeful executivului de la Budapesta l-a declarat pe miliardarul în vârstă de 88 de ani "duşman al statului". În opinia sa, Soros (un critic vehement al lui Viktor Orban) ar încuraja imigraţia necontrolată.

Cu averea de care dispune, George Soros sprijină, în întreaga lume, eforturile de promovare a unor valori ca libertatea de exprimare, transparenţa şi guvernarea responsabilă. În multe ţări el a devenit principalul inamic al extremiştilor de dreapta.  

Ungaria, UE şi o poveste mai veche

Ungaria şi UE au intrat în conflict cu multă vreme în urmă, mai ales din cauza politicii europene în domeniul migraţiei. La graniţa cu Serbia şi Croaţia, Ungaria şi-a construit un gard. Budapesta refuză să primească refugiaţi din alte ţări membre ale UE ignorând astfel o hotărâre a Curţii Europene de Justiţie.

În vara anului 2018, Comisia Europeană a chemat Budapesta în faţa Curţii de la Luxemburg din cauza zonelor de tranzit pentru solicitanţii de azil înfiinţate la graniţele Ungariei. Înaintea acestui proces, pe masa judecătorilor mai ajunseseră legea maghiară a finanţării ONG-urilor - neconformă cu normele europene - şi cea a universităţilor străine, pe care Uniunea a considerat-o incompatibilă cu libertatea academică, dreptul la educaţie şi libertatea de a deschide o afacere în UE.

Legea maghiară privind educaţia universitară viza în mod evident universitatea înfiinţată la Budapesta, Central European University (CEU), din fonduri puse la dispoziţie de miliardarul Soros. CEU a fost forțată să plece din Ungaria și să se mută la Viena. Legea ONG-urilor discrimina şi restricţiona donaţiile din străinatate pentru societatea civilă, a apreciat Bruxellesul.

cs (afp, dpa)