1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

"CE se opune atacurilor asupra statului de drept"

12 septembrie 2018

Discursul președintelui Comisiei Europene privind starea Uniunii arată că summitul UE de la Sibiu va juca un rol important pentru viitorul Europei.

https://p.dw.com/p/34kZw
Frankreich Strasbourg - Jean-Claude Juncker
Imagine: picture-alliance/dpa/AP/J.-F. Badias

Drumul spre Sibiu nu va fi ușor. Înainte de summitul din orașul transilvan, programat pentru 9 mai 2019, mai sunt multe de făcut, a spus președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în cadrul discursului de miercuri privind starea Uniunii Europene. Încă în 2017, Juncker a lansat pe Twitter hashtagul #Roadmap2Sibiu (Drumul spre Sibiu). Orașul care a fost Capitală Culturală Europeană în 2007, alături de Luxemburg, va deveni un centru important al politicii europene într-un moment de răscruce, la doar câteva săptămâni după Brexit (29 martie 2019), și la scurt timp înainte de alegerile pentru Parlamentul European. În plus, România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019.     

"La Sibiu trebuie să ne convingem concetățenii în privința sensului și scopului Uniunii Europene", a spus politicianul creștin-democrat miercuri la Strasbourg. "Europenii nu apreciază nici incertitudinea, nici obiectivele difuze. Ei apreciază cuvintele clare."

Obiectivele concrete înainte de summitul de la Sibiu sunt negocierea unui acord de principiu privind adoptarea bugetului UE post-2020 și Acordul de parteneriat cu Japonia. "Absența Guvernului Dăncilă în dezbaterile privind viitorul UE, cu doar câteva săptămâni înainte de a prelua conducerea Uniunii, s-a văzut în discursul de astăzi al președintelui Comisiei", scrie eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PPE) într-un comunicat de presă. "Jean-Claude Juncker a adus propriile priorități pe agenda europeană și a promovat importanța summitului de la Sibiu mai mult decât a făcut-o guvernul României în cele 12 luni de când tot președintele Juncker a propus acest summit, în discursul privind starea Uniunii de anul trecut."

Președintele Comisiei Europene a subliniat că e nevoie de eforturi mai mari împotriva clivajului dintre est și vest: "Să punem capăt spectacolului trist al divizării europene. Continentul nostru și cei care au pus capăt Războiului Rece merită ceva mai bun."Comisia Europeană, a mai subliniat Jean-Claude Juncker, "se opune în mod decisiv tuturor atacurilor asupra statului de drept. Rămânem preocupați de evoluția dezbaterilor din unele state membre. Articolul 7 trebuie să fie pus în aplicare acolo unde statul de drept e în pericol." Președintele CE a evitat însă nominalizarea vreunei țări în acest context. Ungaria riscă să devină a doua țară din UE, după Polonia, în cazul căreia e activat articolul 7, care prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot al unui stat membru în Consiliul European. Parlamentul European a votat miercuri, la scurt timp după discursul lui Juncker, declanșarea procedurilor privind activarea articolului 7 cu o majoritate de două treimi. Cu toate că Fidesz, partidul condus de premierul Ungariei, Viktor Orban, face parte din Partidul Popular European (PPE), mulți deputați din această familie politică au votat pentru așa-numita "opțiune nucleară" în cazul Budapestei.    

Sibiu, Piaţa Mare
Capitala Culturală Europeană a anului 2007 va găzdui în 2019 primul summit european după Brexit Imagine: DW/M. Weident

Într-un interviu acordat ziarului regional german Badische Zeitung, europarlamentarul german creștin-democrat Elmar Brok a încercat să explice de ce nu e simplu să excluzi un partid ca Fidesz din familia politică europeană PPE: "Nu toți vorbesc ca Orban, mulți (din acel partid – n. red.) sunt foarte rezonabili. Dealtfel, toate partidele tolerează oameni care, din când în când, unii chiar mai des, vorbesc prostii… Aș dori să subliniez faptul că în România situația statului de drept e mult mai precară, dar socialiștii din Parlamentul European nu ar veni cu ideea de a-i exclude pe colegii lor, care acolo (în România – n. red.) dețin guvernarea. Același lucru este valabil și pentru liberalii din Republica Cehă."

România a aderat la UE în 2007, Ungaria și Polonia în 2004. Din perspectiva lui Juncker, extinderea Uniunii Europene rămâne "o poveste de succes", dar astăzi "trebuie să definim care e poziția noastră față de o primire a statelor din Balcanii de Vest", subliniază președintele CE. În caz contrar, "alte puteri vor influența statele noastre vecine" conform propriilor lor concepții.

Politica de migrație se numără printre subiectele principale ale discursului lui Juncker privind starea Uniunii. UE trebuie să-și protejeze mai bine frontierele externe și să accelereze expulzarea solicitanților de azil, ale căror cereri au fost respinse. Printre altele, el a propus ca numărul angajaților Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră FRONTEX să fie suplimentat considerabil. Juncker a reiterat că trebuie deschise mai multe căi pentru migrația legală în UE. În plus, "Europa nu trebuie să devină o fortăreaţă care să întoarcă spatele lumii şi în special celor suferinzi". Președintele CE nu a făcut însă propuneri noi în privința distribuirii migranților în statele UE, un subiect care continuă să genereze multe conflicte.    

Naționalismul și populismul au câștigat teren pe bătrânul continent în ultimii ani. Juncker respinge categoric aceste tendințe: "Trebuie să spunem nu naționalismului bolnav și da patriotismului." Cine își iubește țara, poate să iubească și Europa, a subliniat președintele CE.