Juncker: "În negocierile de aderare este vorba de substanță"

Deutsche Welle: Domnule Juncker, țările din Balcanii de Vest - Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania, Bosnia-Herțegovina și Kosovo - își fac mari speranțe că vor putea adera într-un viitor apropiat la UE. Cât de aproape sunt ele de acest obiectiv?

Jean-Claude Juncker: Am constatat de exemplu în Macedonia, FYROM (Former Yugoslav Republic of Macedonia), cum este numită această țară în jargon diplomatic, că s-au făcut progrese serioase în direcția aderării la UE. Dar eu nu am promis nimănui vreo dată concretă de aderare. Iar celor care nici nu au început negocierile de aderare, de asemenea nu le-am promis vreo dată la care acestea vor debuta. Pentru mine contează substanța și nu prevederile calendaristice. Datele mă interesează, dar nu mai mult decât substanța negocierilor. Macedonia a înțeles acest aspect, Albania mai puțin, dar Albania nici nu a început măcar negocierile de aderare. Vom face recomandări în acest sens în aprilie, dar nu pot să spun deja de acum cum vor suna recomandările noastre. Pentru că sunt necesare progrese adevărate, substanțiale. Iar noi vom evalua situația până în aprilie.

Mai ales în Albania, populația sprijină masiv aderarea țării la UE. Mai e nevoie să duceți muncă de convingere cu Tirana?

Nu trebuie să-i conving pe albanezi să devină membri ai UE. Dar trebuie să atrag atenția în Albania că, în acest scop, trebuie îndeplinite toate condițiile de aderare. Una din precondiții este ca statele din Balcanii de Vest să-și rezolve în prealabil toate conflictele de natură teritorială. Nu putem importa în UE astfel de conflicte. Vrem să aducem stabilitate în regiune, dar nu vrem să primim la schimb instabilitate în Uniune.

Ce doriți să le transmiteți oamenilor din regiune, ce trebuie să știe ei despre UE?

Mesajul este unul foarte complex. Dar pentru mine este important mai ales un aspect: vreau să fie clar că UE nu este un club al marilor puteri economice, care vor să se îmbogățească și mai mult. Desigur că ne străduim să asigurăm bunăstarea tuturor. Dar eu vreau să scot în evidență, mai ales în această regiune europeană atât de greu încercată, că UE este și o comunitate de valori. Stat de drept, drepturile omului, libertatea presei - acestea sunt teme despre care trebuie vorbit mai pe larg în această zonă.

Și cum vreți să-i convingeți pe cetățenii comunitari că o nouă extindere este o idee bună?

Este clar că UE nu este pregătită acum de o nouă extindere. Trebuie să explicăm că Balcanii de Vest se află la ușa noastră. Drumurile sunt scurte, dar distanța istorică este una lungă. Nu cu mult timp în urmă, această regiune era afectată de un război major. Și tensiunile ar putea escalada din nou dacă le luăm acestor țări perspectiva de integrare europeană. Puțini își mai amintesc, dar parcă a fost ieri: lungi convoaie de refugiați, violențe, crime, distrugeri. A fost un război în mijlocul Europei. Nu aș mai vrea deloc ceva similar.

Noi europenii mai vechi trebuie să știm că de la noi poate pleca un mesaj de pace, care să aducă liniște în Europa. Dar dacă nu suntem dispuși să le permitem partenerilor balcanici să adere la UE, lucrurile s-ar putea înrăutăți din nou.

Ați declarat că aceia care se îndoiesc de UE ar trebui să vadă cimitirele militare. Este valabilă această propoziție și pentru regiunea balcanică?

Aici există multe astfel de cimitire. Iar expeeriențele noastre mai vechi din vestul Europei sunt aici în trecutul nu prea îndepărtat. Propoziția rostită de mine se aplică deci dramatic aici. 

Știu că mai ales tinerii nu mai au răbdare. Sunt mulți albanezi, macedoneni, sârbi care au emigrat în UE pentru că nu mai văd perspective la ei acasă. Dar acest exod nu este în interesul nimănui. Balcanii au nevoie de o perspectivă europeană clară, dar nu mă las supus presiunilor. Deci: mai întâi substanță, abia după aceea date calendaristice.

Aveți sentimentul că mesajele dvs au fost înțelese?

Țările candidate nu au altă variantă decât să asculte ceea ce le transmite Comisia Europeană. Noi avem sarcina de a formula recomandări. Este nevoie deci ca mesajele noastre să fie acceptate și folosite ca unități de măsură ale progreselor. Dar nu vreau deloc să dăm impresia că le dăm lecții oamenilor de aici. Este vorba de națiuni care au trecut peste greutățile din anii 90 și trebuie să respectăm acest lucru. Dar trebuie să fie clar că UE este o comunitate de valori, deci nu este loc de lingușeli și cadouri.

În strategia UE pentru Balcanii de Vest se vorbește și de inițiativa proprie a țărilor candidate. Ce înseamnă acest lucru?

Țările candidate sunt evaluate de Comisie și de alte țări membre în funcție de propriile realizări, iar aici inițiativa proprie devine foarte importantă. Nu putem forța extinderea, nu putem obliga pe nimeni să adere la UE. Cine nu stă bine la capitolul inițiativă proprie, acela nu are prea multe șanse să devină membru al Uniunii. Fiecare stat trebuie să se străduiască pe cont propriu. Nu este ca și cum UE poate duce povara țărilor candidate. Nu, acestea trebuie să își facă singure temele.

Jean-Claude Juncker este un politician luxemburghez din Partidul Creștin-Social. De la 1 noiembrie 2014 el ocupă funcția de președinte al Comisiei Europene.

Interviu realizat de Lars Scholtyssyk.