Biden și "cei 9 de la București”

Cine sunt ”cei 9 de la București" (B9)?

Polonia, România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia și statele baltice Estonia, Letonia și Lituania alcătuiesc grupul "celor 9 de la București" sau "formatul București".
 
Când a fost înființată organizația?

La 4 noiembrie 2015, în capitala României, la inițiativa președintelui României Klaus Iohannis și a omologului polonez Andrzej Duda.

Care au fost motivele înființării grupului?

Inițiativa a venit în reacție la anexarea Crimeei în 2014, care contravine dreptului internațional. Toate statele membre ale Formatului București 9 au făcut parte fie din Uniunea Sovietică, fie din sfera sa de interes în cadrul "Pactului de la Varșovia", iar în prezent fac parte din NATO. Cu excepția Bulgariei și a Republicii Cehe, toate aceste state au frontieră externă cu Rusia, Ucraina și/sau Belarus.

Cât de des se întâlnesc cei 9 de la București?

Reprezentanții țărilor din ”Formatul București 9” se reunesc anual. De la înființarea formatului în 2015, șefii de stat și de guvern s-au întâlnit de șapte ori - la fel ca acum în Varșovia -, miniștrii de externe s-au întâlnit de cinci ori iar miniștrii apărării de trei ori. Întâlnirea din capitala poloneză este deja a patra întâlnire a reprezentanților de la începutul războiului de agresiune rusesc în Ucraina, în urmă cu un an.

Care sunt pozițiile celor 9 de la București?

În perioada premergătoare reuniunii B9 din Polonia din iunie 2018, președintele polonez Andrzej Duda a prezentat argumente în favoarea aderării la NATO pentru Ucraina și Georgia. 

În luna mai 2021, președintele României, Klaus Iohannis, a cerut o prezență militară mai puternică în țările din flancul estic al NATO în cadrul unei videoconferințe la care a participat președintele SUA, Joe Biden.

La reuniunea din iunie 2022 de la București, toate statele membre s-au pronunțat în favoarea aderării Finlandei și Suediei la NATO. Iohannis declara la acel moment: "NATO trebuie să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul său".

În octombrie 2022, președinții țărilor din B9 au cerut încetarea atacurilor cu rachete rusești asupra unor ținte civile din Ucraina, calificându-le drept crime de război pedepsite de dreptul internațional.

Vorbesc statele B9 pe o singură voce?

Nu. În timp ce Polonia și cele trei state baltice Estonia, Letonia și Lituania se numără printre cei mai vehemenți susținători ai unei linii dure față de Rusia, premierul ungar Viktor Orbán face adesea un pas înapoi. Cel mai recent episod s-a consumat la Conferința de Securitate de la München, unde Orban a catalogat livrările de arme către Ucraina drept o intrare indirectă în război. Ungaria susține cu reticență sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei și continuă să mențină relații economice bune cu Moscova. De asemenea, președintele Bulgariei, Rumen Radev, respinge noi livrări de armament pentru Ucraina, precum și anumite măsuri punitive împotriva Rusiei.