Jocurile calamarului, faza prezidențialelor din România

Campania online care a dus la creșterea notorietății candidatului independent la Președinția României Călin Georgescu ar fi fost finanțată de Partidul Național Liberal, relevă o investigație a publicației Snoop.ro, care folosește informații obținute de la autoritatea fiscală ANAF. Conform Consiliului Suprem de Apărare a Țării, campania, derulată sub sintagma cheie ”Echilibru și verticalitate” (#EchilibrușiVerticalitate) ar fi avut o strategie identică celei folosite de Rusia în pregătirea invaziei în Ucraina sub sloganul ”Frate pentru frate”.

O ”campanie civică” puternic politizată

Operațiunea gândită pentru rețelele de socializare ar fi fost elaborată de firma de marketing politic Kensington Communication, angajată pentru a crea o așteptare electorală pe profilul candidatului liberalilor la funcția supremă în stat, Nicolae Ciucă, și a genera o creștere a prezenței la urne. Mesajul recomandat ar fi fost #echilibrușiseriozitate, cu scopul de a construi un orizont de așteptare privind figura democratică și proeuropeană a viitorului președinte.

Firma, aceeași care a promovat în întreaga țară, înainte de campania electorală, cartea pe atunci încă neapărută a generalului Ciucă, a cooptat, de data aceasta, 130 de persoane cu audiență relevantă în rețelele de socializare (așa numiți ”influenceri”) recomandate de platforma FameUp, o firmă specializată în intermedierea contactelor dintre companii dornice de publicitate și actori relevanți în diverse comunități online.

Platforma de promovare politică Kensington susține că produsul oferit liberalilor a fost unul de comunicare civică, nu politică, și că a fost gândit să le traseze un concept de adresare publică (ceea ce în limbaj de specialitate se numește ”brief”). Într-un răspuns adresat jurnaliștilor de la Snoop, Kensington Communication își asumă ”obiectivul (...) de a promova valori liberale, pro-europene și teme sociale de interes major (...) precum și campanii anti-extremiste, în contextul în care exista suspiciunea rezonabilă că ne confruntăm cu o recrudescență accelerată a curentului iliberal, nedemocratic. Briefurile pe care le-am formulat au vizat, nu un îndemn pentru votul unei persoane, ci o atitudine responsabilă și o alegere matură, care să continue drumul democratic al României”.

Fractura care a denaturat mesajul

În briefurile făcute publice, însă, recomandările către ”infuenceri” fac referire la profilul președintelui / liderului ideal, nicidecum la riscurile unor derapaje antidemocratice. Subiectul ”extremism” nu apare în sugestiile făcute influencerilor.

În plus, conform anchetei jurnalistice publicate vineri, 20 decembrie, între angajamentul inițial și operațiunea de promovare propriu-zisă s-ar fi produs o denaturare a mesajului, astfel încât publicului țintă nu i-ar fi fost de fapt transmis presupusul mesaj propus de liberali ci proiecția unui concurent al candidatului penelist. Primul pas în această schimbare de direcție a fost înlocuirea haștagului #echilibrușiseriozitate cu #echilibrușiverticalitate, ceea ce, în cea mai simplă explicație de comunicare online, a fracturat penetrarea mesajului, trimițând o parte din publicul-țintă într-o altă direcție decât cea pentru care campania a fost creată.

Pe de altă parte, însă, CSAT afirma că întreaga campanie fusese gândită de la bun început pentru a-l sprijini pe contracandidat.

Faulturile dintre aliați

Ar fi putut avea PNL interesul să investească în creșterea impactului unui adversar politic? Speculațiile unora dintre consultanții politici cu care DW a discutat merg în direcția unei tentative de a slăbi tabăra așa-zis ”suveranistă”, prin deturnarea unei părți din electoratul personajului consacrat din zona populismului românesc de dreapta, șeful Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, considerat calificabil în finala prezidențialelor.

Calculele echipei de campanie a liberalilor indicau astfel că, odată slăbit Simion, accesul în turul de balotaj al candidatului lor Ciucă ar fi fost asigurat. Ce au ignorat însă liberalii este că și partenerii lor de coaliție, PSD, au operat cumva asemănător, cu scopul de a nu permite candidatului PNL Ciucă un scor care să-l trimită în finala din 8 decembrie și a pune, eventual, în pericol șansele propriului pretendent la Președinție, Marcel Ciolacu.

Cum s-a lucrat, practic, explică jurnaliștii de la site-ul de investigații Snoop. Influencerii au primit un scenariu și au transmis într-un video, către propriul public, calitățile unui viitor președinte, fără să-l numească. Serviciul contractat a fost astfel onorat conform înțelegerii - însă, în completare, o parte dintre cei angajați au ales să adauge, în comentarii, numele lui Călin Georgescu, ca semn al asumării respectivului candidat. Și, în plus, a apărut și acea denaturare a sintagmei-cheie, haștagul care a schimbat algoritmii de grupare și îndrumare a atenției publicului-țintă, a deturnat comportamentul de navigare și a generat un alt flux de vizualizări.

Întrebările pe care mulți nu și le doresc puse

Între timp, fiscul a fost sesizat despre existența unor campanii în online care nu sunt marcate explicit ca fiind finanțate electoral. Investigația proprie a ANAF a scos la iveală faptul că PNL ar fi folosit resurse publice pentru a finanța contracandidatul. Și a făcut-o într-un spațiu de difuzare care nu face parte din arsenalul electoral legal.

Rămân, desigur, mai multe nelămuriri în acest subiect. Ar fi, pe de o parte, modul în care atât clientul, PNL, cât și firma de marketing politic au reacționat - sau mai exact nu au avut nici o reacție - după ce au observat că mesajul în care au fost investiți bani publici a fost denaturat. În fond, specialiștii în algoritmi de comunicare virtuală ar fi trebui să se alarmeze în privința distribuției mesajelor, atunci când haștagul #echilibrușiverticalitate a luat locul celui inițial propus, #echilibrușiseriozitate. De altfel, nici nu se spune, până acum, cine a decis această schimbare.

Apoi, inexplicabil este și faptul că, după anunțul CSAT despre interferența unui ”actor statal” străin, niciuna dintre entitățile implicate în această poveste nu a ieșit public să lămurească existența unor aranjamente locale care dacă nu răstoarnă situația, cel puțin îi schimbă nuanțele.

Asta nu exclude, însă, din oficiu Rusia. Dacă la început s-a spus că ar fi prea simplu să se dea vina doar pe Moscova, acum ar fi lipsit de sens de spus că totul s-a jucat strict la București.

Și, desigur, se mai pun niște întrebări: ce au știut în realitate prea multele servicii de informații (publice sau private și, oricum, necontrolate), ce au ales să comunice instituțiilor statului, ce le-au ascuns și în ce măsură e vorba despre răfuieli între agențiile secrete care pun grav în pericol funcționarea statului de drept. Pentru că despre sănătatea politică a partidelor pare tot mai limpede că a fost aspru șubrezită, prin infiltrații insinuați în preajma butoanelor fiecărei grupări cu acces la decizii.