Jocul cu graniţele din Balcani

Ani la rând părea că stafia naţionalistă a trecutului a dispărut pentru totdeauna din Balcani. Conflictele păreau încheiate, vechii duşmani şi-au dat mâna şi s-au arătat dispuşi la dialog, perspectiva integrării europene a readus speranţa, Uniunea Europeană era mulţumită. Acum, însă, Balcanii mocnesc din nou. Atât de mult încât, recent, miniştrii Apărării din două ţări membre ale NATO au simţit nevoia să-i trimită o scrisoare secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg. Ministrul albanez al Apărării, Mimi Kodheli, şi omologul său croat, Damir Krstičević, ridică problema Serbiei care, prin politica sa în domeniul securităţii, ar periclita întreaga regiune. "Cele mai noi evoluţii ar putea influenţa şi securitatea Kosovo", susţin cei doi miniştri.  

În scrisoarea înaintată cele două ţări membre ale Alianţei se referă la o garnitură de tren din Serbia care ar fi trebuit să facă legătura între Belgrad şi nordul Republicii Kosovo. Pe vagoane era vizibilă inscripţia "Kosovo este Serbia". Puţin înaintea graniţei dintre Serbia şi Kosovo cursa a fost oprită. În discuţie ar mai fi şi construirea unui zid, între timp demolat, prin oraşul Mitrovica din nordul Kosovo. Înainte de toate, însă, cei doi miniştri au dorit să atragă atenţia asupra unei noi retorici de război cu accente naţionaliste în rândul politicienilor din unele ţări balcanice.

Perspectiva aderării

Să fi trecut vremea reconcilierii în Balcani? În regiune potenţialul periculos al naţionalismului n-a dispărut niciodată, însă "pericolul unui nou incendiu devastator a fost mereu împiedicat de angajamentul din extrerior", afirmă politologul Nenad Zakošek din Zagreb, în acelaşi timp şi consilier ştiinţific al fundaţiei "Friedrich Ebert". Perspectiva integrării europene este cea care a determinat întreaga regiune să se mobilizeze şi să evolueze. Acum, spune politologul, balcanicii sunt dezamăgiţi de UE, situaţie care alimentează stagnarea sau chiar regresul.

În ultimele decenii, Uniunea Europeană nu le-a mai oferit ţărilor din Balcani niciun proiect încurajator. De la Bruxelles s-au auzit numai reproşuri privind evoluţia lor în procesul de democratizare. Iar faptul că Uniunea şi-a pierdut din atractivitate influenţează în mod negativ statele balcanice.  

Un tabu a fost eliminat

Oficial Bruxelles-ul nu a anulat niciodată perspectiva integrării ţărilor în Balcani. Între timp este limpede că, o bună bucată de vreme, nu va mai avea loc o extindere. UE are acum alte griji. Iar cum perspectiva aderării într-un viitor apropiat se clatină, unii politcieni naţionalişti au început să-şi testeze limitele. "Există forţe care pun sub semnul întrebării actuala configuraţie a graniţelor mai ales în Sebia, deoarece acolo sunt multe nemulţumiri legate de rezultatele războiului. Dar şi albanezii, mai ales în Macedonia, îşi pun asemenea probleme", susţine politologul Nenad Zakošek. În context, integritatea Bosniei-Herţegovina şi integritatea teritorială a Macedoniei şi a statului Kosovo sunt periclitate. "Graniţele a cel puţin trei ţări din regiune nu mai sunt sigure." adaugă politologul. 

Multă vreme modificarea frontierelor în Balcani a constituit un tabu. În prezent, însă, anumiţi politicieni din zonă ameninţă deschis cu divizarea anumitor regiuni şi cu alipirea acestora la aşa-numitele "ţări-mamă". "Alegerea lui Trump ca preşedinte al SUA şi diversele crize din UE au creat multă nesiguranţă în Balcani. Ba chiar unii nutresc speranţa că vechile preocupări naţionaliste, ce păreau să fi dispărut, ar putea fi revigorate", explică Stefan Lehne, reprezentant al fundaţiei "Carnegie Europe" din Bruxelles. 

Se retrag americanii din Balcani?

O nouă eră geopolitică ar putea readuce pericolul războiului în Balcani, se teme politologul Nenad Zakošek. "Dacă sub noul preşedinte al SUA, Donald Trump, americanii se vor retrage, iar Uniunea Europeană îşi va vedea numai de propriile probleme, ţările balcanice vor fi pe cont propriu. Actualele tendinţe s-ar putea accentua."

Să nu uităm că alţi actori importanţi, ca Rusia, ar putea intra în scenă. Rusia - un sistem autoritar - şi-ar căuta un partener care i se potriveşte, spune politologul croat. "La nivel regional există forţe care n-ar ezita să modifice graniţele, eventual şi prin violenţă. Dacă aceste forţe primesc ajutor extern, ca arme sau sprijin diplomatic, multe chestiuni încă nelămurite în regiune ar putea sfârşi într-un conflict armat", avertizează Zakošek. 

În opinia lui Stefan Lehne, o retragere a trupelor americane din Balcani nu se va produce. Se apreciază că SUA îşi vor menţine politica de până acum faţă de ţările din Balcani. Expertul cunoaşte vocile care cer o reorganizare teritorială în Balcani, însă - în opinia sa - subiectul nu va deveni interesant pentru noua administraţie de la Washington. Pericolul vine, eventual, din partea spiralei provocărilor şi a contraprovocărilor declanşate de fantoma trecutului în Balcani, consideră Lehne.

"Politicienii rezonabili, partidele politice şi societatea civilă ar trebui să condamne ferm asemenea evoluţii", adaugă reprezentantul fundaţiei "Carnegie Europe". Poate tocmai acum ar fi momentul potrivit pentru reconciliere. Însă fără sprijinul Uniunii Europene şi al SUA ţările din Balcani nu vor reuşi. Din păcate, în regiune, acesta este un adevăr evident.

Autor: Lindita Arapi / Claudia Ştefan