Islamism pe val în Kosovo

"Organizaţiile misionare din Arabia-Saudită sunt active şi în Kosovo, unde promovează interpretarea wahhabistă a islamului, prin trimiterea de predicatori în această ţară", se arată în răspunsul oferit de guvernul german unei solicitări venite din partea grupului parlamentar al Partidului Stângii. În document, guvernul de la Berlin arată că, în Kosovo, "există o finanţare arabă constantă". Este vorba, conform autorităţilor germane, atât de persoane private, cât şi de organizaţii non-guvernamentale şi instituţii statale sau parţial statale":

Parlamentarul Sevim Dağdelen, care a adresat întrebările, a spus că tânărul stat european "s-a transformat într-un centru al terorismului islamist chiar sub nasul trupei multinaţionale KFOR". Dağdelen consideră scandalos fenomenul şi solicită guvernului german să renunţe la ambiguitate, "prin prezentarea datelor reale privind numărul recrutărilor făcute de reţelele teroriste, precum Stat Islamic şi alte organizaţii similare în zona în care activează KFOR".

Din 2012 până la finele anului trecut, 316 kosovari ar fi plecat din ţară pentru a se alătura organizaţiei teroriste Stat Islamic. Printre ei, s-ar afla inclusiv femei şi copii. La solicitarea Deutsche Welle, purtătorul de cuvânt al ministerului kosovar de interne, a transmis că 58 dintre cetăţenii care au aderat la SI ar fi murit, deja, iar alţi 120 s-au întors în Kosovo. De asemenea, aproximativ 240 de persoane sunt cercetate sub aspectul organizării şi săvârşirii de acte teroriste, precum şi de implicare în acte teroriste petrecute în afara Kosovo, prin acţiuni de recrutare şi susţinere financiară a terorismului. 130 de inculpaţi se află în arest, arată oficialul kosovar. 

Aceste cifre evidenţiază amploarea islamismului radical în Kosovo, stat majoritar musulman. În pofida ajutorului internaţional, autorităţile de la Priştina nu reuşesc să controleze situaţia.

În spatele statisticii oficiale se află, din nefericire, fenomene sociale extrem de grave: sărăcia generalizată, o rată a şomajului de aproximativ 40 la sută şi lipsa oricărei perspective. În acest context, nu miră faptul că mulţi kosovari se simt frustraţi şi sunt gata să accepte o formă mult mai strictă a islamului, fără precedent în Kosovo.

Identitate în schimbare

Conform informaţiilor furnizate de experţi în securitate, aproximativ 50 000 de kosovari sunt în clipa de faţă adepţi ai islamului conservator. Majoritatea covârşitoare a populaţiei este musulmană, indiferent că este vorba despre albanezi, romi, turci sau bosniaci. Atât în capitala Priştina, cât şi în oraşele de provincie, a crescut numărul femeilor care umblă cu capul acoperit. Acum 15 ani, vălul era rareori văzut. În plus, pe străzile din Kosovo pot fi văzute şi multe femei care poartă burka (piesă vestimentară care acoperă întegral corpul acestora). 

Este limpede că islamul osmanic, liberal, puternic influenţat de sufism, este înlocuit, cu paşi repezi, de forme mult mai stricte, pe fondul influenţelor saudite în Balcani.

În vara anului 2016, Institutul pentru Studii Politice (KIPRED) a prezentat un studiu în legătură cu influenţa religiei în definirea identităţii kosovare. Autorul studiului spune că 57 la sută dintre musulmanii albanezi din Kosovo se simt albanezi înainte de toate. În schimb, 32 la sută dintre ei au răspuns că sunt mai întâi musulmani şi abia după aceea albanezi. "Dacă această tendinţă va continua, există pericolul să asistăm la dispariţia statului secular şi pro-occidental Kosovo".

Islamizarea albanezilor a început imediat după sfârşitul războiului din Kosovo. Arabia-Saudită, Kuweit şi alte ţări islamice au investit masiv în reconstrucţia moscheilor, dar şi în ridicarea altora, noi. Aceste state au trimis în Kosovo predicatori şi ajutoare pentru populaţia nevoiaşă. Astăzi există 742 de moschei în Kosovo, cărora li se adaugă numeroase alte şcoli musulmane. Odată cu banii şi predicatorii, în ţară a intrat şi un alt tip de islam.

Florian Qehaja, directorul Centrului pentru Studii de Securitate din Kosovo, care a analizat amănunţit motivele noilor tendinţe sociale din Kosovo, crede că este nevoie de o nouă strategie în această ţară. Atât în educaţie şi presă, cât şi în domeniul siguranţei publice. În plus, mai spune Qehaja, Kosovo are nevoie de colaborare cu ţările vecine, Macedonia şi Albania, dar şi de ajutor internaţional, în special din partea Statelor Unite şi a Uniunii Europene, care se bucură, încă, de o bună reputaţie în micul stat din Balcani.

Autor: Adelheid Feilcke / vd